CCR: Legea privind înființarea Liceului catolic din Târgu Mureș încalcă autonomia locală și principiul separației puterilor în stat

Legea privind înființarea Liceului catolic din Târgu Mureș este neconstituțională întrucât încalcă principiul separației puterilor în stat și principiul autonomiei locale, se arată în motivarea deciziei Curții Constituționale a României.

Judecătorii care au admis sesizarea depusă de PNL și PMP spun că legea contravine separației puterilor în stat pentru că Parlamentul a legiferat într-un domeniu care aparține puterii executive. În plus, dispozițiile sunt discriminatorii pentru că vizează un caz individual, și nu relații sociale generale.

”O lege, adoptată în condiţiile de mai sus, contravine principiului constituţional al egalităţii în drepturi, astfel cum îşi găseşte expresie în art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, având caracter discriminatoriu şi, ca atare, este sub acest aspect în totalitate neconstituţională. (…) Dispoziţiile legale în cauză nesocotesc principiul constituţional potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege”, se arată în motivare.

Curtea a mai reţinut că acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul îşi poate exercita competenţa de autoritate legiuitoare în mod discreţionar, oricând şi în orice condiţii, adoptând legi în domenii care aparţin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituţionale ale acestei autorităţi consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituţie şi transformarea acesteia în autoritate publică executivă.

Magistrații CCR mai spun că legea supusă controlului de constituţionalitate are un veritabil caracter individual, fiind adoptată nu în vederea aplicării unui număr nedeterminat de cazuri concrete, ci într-un singur caz prestabilit, respectiv pentru înființarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc. Or, potrivit dispozițiilor art.61 alin.(2) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, ”reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ de stat şi particular preuniversitar se organizează de către autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare, iar pentru învăţământul special liceal şi special postliceal, reţeaua şcolară se organizează de către consiliul judeţean, respectiv de către consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, cu consultarea partenerilor sociali şi cu avizul conform al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului”.

Astfel, dreptul de a dispune cu privire la înfiinţarea, desfiinţarea, fuziunea sau divizarea unităţilor de învăţământ de stat, confesional şi particular aparține autorităţilor administraţiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare. Curtea apreciază că Parlamentul nu se poate substitui autorităților administrației publice locale și nu poate organiza reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ de stat şi particular preuniversitar, ci are doar atribuţia constituţională de a crea cadrul legislativ necesar organizării învățământului de toate gradele în unități de stat, particulare și confesionale. Pentru aceste motive, Curtea constată că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului autonomiei locale.

Patru judecători au făcut opinie separată și au susținut că legea este constituțională pe motiv că ”principiul autonomiei locala nu presupune, însă, totala independenţă şi competenţa exclusivă a autorităţilor publice din unităţile administrativ -teritoriale, ci acestea sunt obligate să se supună reglementărilor legale general valabile pe întreg teritoriul ţării şi dispoziţiilor legale adoptate pentru protejarea intereselor naţional”. Cei patru judecători sunt: Marian Enache, Petre Lăzăroiu, Simona – Maya Teodoroiu și Varga Attila.