Ce a descoperit ANAF la firmele din jurul Realitatea Plus: Milioane de lei transferate între firme și persoane afiliate

Inspectorii antifraudă din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) au identificat „transferuri semnificative de fonduri către persoane fizice afiliate din cadrul aceluiași circuit economic” în cadrul unui grup de firme controlate de proprietarul și administratorul unui post TV, se arată într-un comunicat transmis miercuri presei. ANAF nu precizează numele grupului, însă surse oficiale au declarat pentru G4Media că e vorba despre Realitatea Plus, controlată de omul de afaceri Maricel Păcuraru.

ANAF a anunțat în urmă cu două zile că Antifrauda a demarat un control la acest grup de firme, în condițiile în care acestea înregistrează datorii totale la bugetul de stat de peste 259 de milioane de lei.

Ancheta relevă existența unui circuit economic intern, în care fondurile sunt transferate și redistribuite între societăți și persoane fizice afiliate, fără o justificare economică clară.

Creditori interni și datorii de peste 30 de milioane de lei

Trei societăți din cadrul aceluiași grup, alături de mai multe persoane fizice afiliate, apar ca principali creditori ai entității verificate. Sumele cumulate depășesc 30 de milioane de lei și provin din relații contractuale a căror decontare nu a fost realizată.

ANAF a precizat că aceste fluxuri financiare sunt generate în mare parte din interiorul grupului, existând ipoteza unui circuit economic controlat, în care banii circulă între entități afiliate pentru a crea aparența unor obligații financiare.

În paralel, inspectorii au identificat plăți de peste 10 milioane de lei către persoane fizice și juridice afiliate, dar și către alte entități din același circuit economic.

Potrivit comunicatului, aceste tranzacții arată existența unor relații financiare circulare între firme.

Insolvențe repetate și posibila evitare a executării silite

Un alt element descoperit de ANAF este comportamentul recurent al unor firme din grup, care își modifică frecvent statutul juridic.

Acestea intră succesiv în insolvență și ulterior în faliment, beneficiind astfel de suspendarea executărilor silite.

Inspectorii consideră că această practică ar putea reprezenta o strategie deliberată de protejare a fluxurilor financiare și de întârziere a recuperării creanțelor bugetare.

Exemple de firme cu indicatori economici atipici

Analiza preliminară a scos în evidență discrepanțe majore între cifra de afaceri, profit și numărul de angajați, adică aproximativ 300 la nivel de grup. Este dat exemplul unei societăți, fără a spune numele său, care a raportat pierderi de aproximativ 75 de milioane de lei, urmate de un profit de 74 de milioane de lei după intrarea în faliment.

Potrivit ANAF, un astfel de comportament poate indica o formă de optimizare fiscală controlată, cu scopul reducerii obligațiilor fiscale.

Într-un alt exemplu, o firmă cu doar unu sau doi angajați a raportat variații extreme: de la o cifră de afaceri de 5.000 de lei și pierderi de peste 1 milion de lei, la venituri de peste 61 de milioane de lei în anul următor, dar cu un profit modest. Astfel de discrepanțe ridică suspiciuni privind utilizarea acestor entități ca intermediari în tranzacții fără substanță economică reală.

Investigația a mai scos la iveală și faptul că firmele din grup își organizează evidența contabilă prin același contabil autorizat. Mai mult, societățile aflate în insolvență sau faliment au același lichidator judiciar, iar administrarea este realizată de persoane afiliate sau înrudite.

Aceste conexiuni întăresc ipoteza existenței unei structuri coordonate, în care deciziile financiare și administrative sunt centralizate.

ANAF a precizat că verificările vor continua atât asupra entităților implicate, cât și asupra persoanelor afiliate, pentru a stabili situația fiscală reală și pentru a recupera eventualele obligații restante la bugetul de stat.