Ce-a facut Ponta in China? Citeva consideratii despre vizita premierului

Bilantul vizitei premierului Ponta in Asia Centrala si de Est arata astfel, in linii mari: o deschidere politica demna de remarcat cu noii lideri chinezi, rezultate economice mai degraba inexistente in China, o postura stinjenitoare in Azerbaidjan, plus un sejur turistic prin Macao si un semn de intrebare legat de aeronava cu care a calatorit: a luat el avionul lui Basescu sau nu? Sa le luam pe rind.

Turneul lui Victor Ponta si al suitei sale (din care inca nu se stie in mod oficial ce oameni de afaceri au facut parte) in Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan si China a durat o saptamina, iar rezultatele au fost prezentate chiar de premier in interviuri prietenoase la Radio Romania, Radio China International si RTV. Dar care sint „realizarile” reale? Iata-le, in ordinea cronologica.

1. Azerbaidjan

Premierul Romaniei a ajuns la Baku in contratimp cu istoria. Adica la o zi dupa ce un concern azer a exclus proiectul Nabucco West (in care era parte si Romania) din competitia pentru gazele naturale autohtone. Ponta a fost pus intr-o situatie mai degraba stinjenitoare, aceea de a discuta cu presedintele azer si cu alti oficiali despre o decizie negativa pentru Romania.

Ca urmare, discutiile oficiale au parut mai degraba inconsistente. Temele au fost:

– AGRI (un proiect ce presupune transportul de gaze naturale lichefiate din Azerbaidjan in Constanta, via Georgia). Din pacate, proiectul pare deja ingropat, dupa cum arata declaratiile azerilor. Ca sa nu mai spunem ca Georgia a intrat aproape complet pe orbita ruseasca, si e greu de crezut ca va face prea multe pentru a inlesni transportul de gaze, altele decit cele rusesti, spre Romania

– proiectul Coridorului de transport de mărfuri Marea Neagră-Marea Caspică. Un proiect vechi, departe de finalizare, care se discuta la nivel de experti si nu necesita o vizita la nivel inalt

– posibila preluare de catre compania de stat azera SOCAR a Oltchim. Subiectul a fost practic inchis de partea azera, care a cerut transparenta si profit

– includerea trupei Mandinga in viitoarele delegatii de politicieni romani. O gluma buna, gazdele nu prea au ris insa

2. Kazahstan

Din nou o vizita in contratimp cu realitatea. Motivul – datoria Rompetrol. In comunicatul oficial al Guvernului Romaniei din 27 iunie se arata ca „oficialii din Astana au manifestat un interes deosebit ca această întâlnire să aibă loc imediat după soluţionarea favorabilă a dosarului Rompetrol, fapt ce a oferit premise favorabile dezvoltării relaţiilor economice dintre cele două state”. Patru zile mai tirziu, presedintele Romaniei semna o cerere de reexaminare a Legii privind memorandumul prin care Guvernul roman stingea datoria Rompetrol. Ce sa mai inteleaga gazdele din Kazahstan? Cita seriozitate probeaza un premier care nu stie ce face presedintele pe un dosar extrem de sensibil pentru relatiile bilaterale?

Alte teme discutate in Kazahstan:

– posibilitatea ca Romania sa primeasca gaze din Kazahstan printr-o extensie a conductei rusesti South Stream din Bulgaria spre Romania. Propunerea e mai degraba una diplomatica, atit timp cit intre Romania si Bulgaria trebuie oricum construit un interconector de gaz. Acest interconector ar face inutila extensia unei conducte controlate de Gazprom – adica exact furnizorul de care Romania incearca sa se indeparteze.

– posibilitatea unui contract comercial pentru livrarea de uraniu pentru Cernavoda. O chestiune care nu cere prezenta unui premier

– semnarea a doua acorduri bilaterale – în domeniul culturii, respectiv al cooperării militare pentru pregătirea personalului militar pe baza de reciprocitate. Si acestea puteau fi semnate la nivel de ministri de linie

– discutii privind sporirea prezentei firmelor româneşti de IT, din domeniul producţiei de energie sau al infrastructurii pe piata din Kazahstan. Aceasta este o miza importanta, deschiderea fiind deja facuta din anii trecuti de companii care au intrat in aceasta zona, cu rezultate bune.

3. Uzbekistan

Desi a beneficiat de cea mai putine atentia mediatica, vizita in Uzbekistan a avut citeva momente de real interes. Antibiotice Iasi a semnat un acord care presupune si livrarea de medicamente, iar autoritatile uzbece si-au aratat interesul pentru serviciile unor companii IT si din domeniul securizarii frontierelor. Daca vizita la nivel de premier se va materializa in contracte pentru companiile romanesti, este o reusita majora.

• Intermezzo turistic: intre intilnirile cu oficialii uzbeci si cei chinezi, premierul Ponta si delegatia au vizitat doua orase cunoscute drept atractii turistice majore: Samarkand (oras legendar din Uzbekistan) si Macao (magnet pentru impatimitii jocurilor de noroc). Din pacate, din presa lipsesc relatarile de la cele doua obiective ale vizitei delegatiei guvernamentale.

4. China

Vizita in China a fost o lovitura de impagine pentru premierul Victor Ponta. Beijingul este de neratat pe agenda tuturor sefilor de stat si de guvern, cu atit mai mult cu cit noua putere abia s-a instalat in urma congresului Partidului Comunist Chinez. Faptul ca a fost oficial de rang inalt din Europa de Est care s-a intilnit cu presedintele si premierul chinez reprezinta o reusita politica majora pentru Victor Ponta. Posibil ca o contributie sa fi avut si reputatul diplomat Viorel Isticioaia – Budura, fost ambasador al Romaniei la Beijing si actual gestionar al relatiei UE – China la nivel diplomatic (ocupa functia de director general al departamentului Asia-Pacific in cadrul Serviciului de relatii externe al UE).

Simpla prezenta a premierului roman in China – a doua in doar trei ani, dupa cea a lui Emil Boc in august 2011 – este un semn de deschidere catre investitii chineze. Ce a fost pe agenda discutiilor? Practic, aceleasi proiecte discutate si de Emil Boc in 2011: cooperare cu China Development Bank, centrala de la Tarnita-Lapustesti, constructia Reactoarelor 3 si 4 ale Centralei de la Cernavoda, deschiderea unei linii aeriene Bucuresti – Beijing. In ceea ce priveste linia aeriana, insusi premierul a declarat intr-un interviu pentru Radio Romania Actualitati ca sansele pentru a o deschide sint „medii”, avind in vedere ca e nevoie de un flux constant de pasageri pentru a fi rentabila.

Cit despre celebra companie chineza care ar vrea sa construiasca reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, aici se ridica multe semne de intrebare legate de tehnologia ce ar putea fi utilizata. Vezi mai multe amanunte in aceasta analiza.

Din pacate, nu s-a semnat nici un contract major in timpul vizitei, iar declaratiile premierului despre investitiile companiilor de IT Huawei si ZTE sint old news. Ele sint deja prezente puternic in Romania, iar negocierile privind sporirea prezentei aici au fost constante in ultimii ani.

O concidenta aparte a vizitei a fost relaxarea conditiilor pentru achizitionarea de catre companiile de stat si regiile autonome romanesti de bunuri si servicii. Or, unele dintre cererile companiilor chineze pentru participarea la diferite contracte in UE sint deseori in contradictie cu regulile comunitare stricte. Relaxarea regulilor in achizitiile publice ar putea incuraja tocmai acest investitii.

Dar sa ne dorim astfel de investitii? Dincolo de puterea financiara si capacitatea uriasa de mobilizare a companiilor chineze, exista citeva lucruri asupra carora trebuie atentie maxima:

– executie slaba. Exista exemple, inclusiv, in Europa de Est, de lucrari complet esuate executate de companii chineze, vezi cazul unei autostrazi din Polonia

– cererea de garantii de stat. Deseori companiile chineze cer garantii de stat pentru investitiile pe care le fac, dar in UE acestea sint asimilate ajutoarelor de stat. E complicat de impacat ambele viziuni

– acuzatii de furt de tehnologie. Multe companii chineze sint acuzate de firme europene ca se folosesc de parteneriatele comerciale pentru a-si insusi tehnologie de virf. Iata aici cazul celebru al companiei franceze Alstom

– parteneriatul netransparent dintre firme chineze si statul chinez. Persista acuzatii de implicare a companiilor asa-zis private in scandaluri de spionaj in beneficiul unor entitati publice chineze, vezi cazul ZTE

Cit despre controversa legata de avionul cu care a calatorit Ponta si suita sa, oricit ar parea de minora, nu e. Daca acesta e avionul folosit de Traian Basescu sau unul care presupune costuri similare, atunci e inca o dovada a ipocriziei maxime a premierului, care in urma cu doar jumatate de an infiera proletar risipa la care se deda seful statului. Ponta a inventat un subiect inexistent, a ridicat aceasta miza si a transformat-o in subiect de mare dezbatere; e rindul lui acum sa dea explicatii despre ipocrizia sa.