Ce conținea analiza Institutului de Științe ale Educației, cenzurată de ministrul Daniel David: Care este riscul comasării școlilor

O analiză realizată de Institutul de Științe ale Educației (IȘE), dar nepublicată integral de Ministerul Educației, atrage atenția că reorganizarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi poate duce la suprasolicitarea echipelor manageriale și pierderea unor proiecte educaționale, în special în mediul rural. Documentul complet a fost obținut de Edupedu.ro.

Reorganizarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi, prevăzută în pachetul fiscal-bugetar cunoscut drept „Legea Bolojan”, implică redefinirea criteriilor pentru statutul de unitate cu personalitate juridică. Potrivit declarațiilor publice ale ministrului Educației, Daniel David, această măsură ar urma să conducă la concedierea a aproximativ 900 de persoane – directori, secretari, contabili și administratori.

Analiza elaborată de Institutul de Științe ale Educației (IȘE) indică faptul că școlile care rămân cu personalitate juridică vor prelua un număr mai mare de structuri arondate, ceea ce va genera un volum suplimentar de sarcini administrative și o presiune crescută asupra echipelor manageriale.

Posibile efecte asupra calității educației și echității în sistem

Documentul IȘE obținut de Edupedu.ro avertizează că directorii vor avea mai puțin timp pentru activitatea pedagogică, deoarece vor fi nevoiți să gestioneze un număr mai mare de structuri și proiecte, în paralel cu creșterea normei didactice prevăzute prin aceeași lege.

Printre efectele anticipate se numără:

• încărcarea administrativă crescută a directorilor și a personalului auxiliar;
• pierderea unor proiecte locale, în special în zonele defavorizate;
• posibila diminuare a accesului la resurse umane calificate în structurile arondate;
• accentuarea inechităților în zonele rurale, unde se regăsesc cele mai multe școli mici.

Conform cercetătorilor, școlile care își pierd statutul juridic pot avea dificultăți în a continua proiectele educaționale deja existente, în special cele finanțate prin programe precum PNRAS.

Studiile internaționale confirmă tendința de suprasolicitare a directorilor

Analiza face trimitere la date din cercetări internaționale (TALIS, OECD) care arată că 93% dintre directorii de școli din România se confruntă frecvent cu sarcini administrative. Aceste responsabilități reduc timpul alocat coordonării procesului educațional și pot duce la epuizare profesională și dificultăți în menținerea unui climat școlar eficient.

În plus, datele IȘE arată că directorii din România lucrează deseori peste program, inclusiv seara și în weekend, iar mulți dintre ei nu sunt remunerați suplimentar pentru activitățile administrative sau pentru implementarea proiectelor complexe.

Cum ar putea funcționa comasarea

Documentul menționează că în alte sisteme de educație, precum cel din Anglia, comasarea mai multor școli a dat rezultate doar acolo unde a fost însoțită de o strategie clară de colaborare, resurse partajate și leadership distribuit.

Un studiu despre federațiile școlare din Anglia arată că performanțele elevilor au crescut doar în situațiile în care conducerea a avut o viziune clară și a sprijinit profesorii prin formare profesională și cultură organizațională comună. Comasarea în sine, fără aceste condiții, nu a dus automat la îmbunătățirea educației.

Recomandările IȘE, eliminate din forma transmisă presei

Documentul complet conține mai multe recomandări pentru implementarea în condiții echitabile a măsurii de reorganizare:

• formarea și sprijinirea directorilor care conduc școli comasate;
• asigurarea resurselor administrative proporțional cu numărul de elevi și cadre didactice;
• recunoașterea rolului coordonatorilor de structuri arondate;
• sprijin continuu din partea inspectoratelor și a autorităților locale.

Aceste propuneri nu apar în versiunea transmisă oficial de Ministerul Educației, unde măsura este justificată prin necesitatea de a crea norme didactice „fără fragmentări excesive”, iar în ceea ce privește cadrele de conducere, se menționează doar că acestea „nu își pierd statutul de angajat”.