Sari direct la conținut

„Ce dovadă de slăbiciune” – Emmanuel Macron, pus la zid în presa franceză și internațională după ce a ocolit Parlamentul pentru controversata reformă a pensiilor

HotNews.ro
Grevă și proteste în toată Franţa, Foto: Lafargue Raphael/ABACA / Shutterstock Editorial / Profimedia
Grevă și proteste în toată Franţa, Foto: Lafargue Raphael/ABACA / Shutterstock Editorial / Profimedia

„Dovadă de slăbiciune”, „eşec” sau „farsă” – presa franceză critică în unanimitate vineri adoptarea fără vot a reformei pensiilor, prin recurgerea la articolul 49.3 din Constituţia franceză, la care a apelat Emmanuel Macron şi îl acuză pe preşedinte pentru criza politică şi socială care ameninţă Franţa, scrie AFP.

Presa internaţională nu a rămas datoare – New York Times scrie că „disputa privind pensiile arată un Macron slăbit şi mai izolat”, în timp ce Die Zeit notează că „această reformă va fi mult timp o povară pentru ţară”.

„Se anunţă o enormă criză politică”

„Ce dovadă de slăbiciune”, a scris Jean-Marcel Bouguereau în cotidianul regional La République des Pyrénées. „Guvernul nu dispune de o majoritate absolută pentru a trece cea mai importantă reformă a celui de al doilea mandat de cinci ani”, a adăugat el, estimând că „se anunţă o enormă criză politică”.

„Câştig politic zero, cost social major”, scrie Florence Chédotal în La Montagne. Eşec al unei tactici care este un simbol al „singurătăţii răsunătoare a preşedintelui”, adaugă ea. „Cum poţi să restabileşti controlul când mama tuturor reformelor are un asemenea rezultat?”, se întreabă ea.

„Emmanuel Macron s-a imobilizat singur într-un impas politic”, scrie Patrick Jankielewicz în La Voix du Nord. „Dacă trebuia să salveze reforma pensiilor, nu avea decât un mod de a o face: trebuia să meargă la vot. Însemna bineînţeles să rişte să fie învins, dar în politică uneori e mai bine să cazi cu onoare decât să treci în forţă şi fără glorie cu riscul de a arunca benzină peste incendiul social”, a adăugat el.

„Mandat deja încheiat?”

„O întrebare se ridică deasupra tuturor celelalte după această zi istorică: la unsprezece luni după începerea sa, mandatul de cinci ani al lui Emmanuel Macron s-a terminat deja?”, se întreabă Maurice Bontinck în La Charente Libre, pentru care utilizarea articolului 49.3 ”sună ca o dovadă de slăbiciune a ceea ce poate fi numit astăzi minoritatea prezidenţială”.

„Gustul eşecului”, titrează la rândul său Yves Thréard în Le Figaro, care apreciază, de asemenea, că ”executivul este slăbit mai mult ca oricând”.

Aceeaşi constatare o face şi Christophe Lucet în cotidianul Sud-Ouest, vorbind despre „un tandem slăbit care va trebui să gestioneze situaţia”.

„Furia sindicală şi populară care s-a intensificat ieri (joi – n.r.), după şedinţa eşuată de la Palatul Bourbon, este plină de ameninţări. În cel mai rău caz se va produce un blocaj prelungit al ţării. Iar dacă nu se va întâmpla asta, va exista un resentiment care va găsi alte motive pentru a se exprima, limitând voinţa de reformă a guvernului”, avertizează editorialistul.

„Preşedintele ar putea salva ceva anunţând că legea va fi abrogată după această adoptare antidemocratică. Dar nu este genul său să-i asculte pe francezi”, şi-a exprimat regretul Dov Alfon în Libération.

„Piromanul de la Elysée”

„Criză a regimului”, scrie la rândul său Maud Vergnol în L’Humanité. „Prin acest nou recurs la articolul 49.3, divorţul între instituţiile noastre şi popor este consumat, apogeul unei crize a delegitimării politice, deschizând cale largă tentaţiilor autoritare. Piromanul de la Elysée este unicul responsabil pentru această situaţie”, apreciază ea.

Mai măsurată în criticile ei, presa internaţională prezintă totuşi aceeaşi imagine a unui preşedinte slăbit şi a unei situaţii sociale explozive în Franţa.

„Republica blocată”, titrează Die Zeit, potrivit căruia „există reforme din care un guvern nu-şi revine niciodată”.

„Încrederea în preşedinte şi parlament, deja în picaj, a suferit o lovitură suplimentară joi. Emmanuel Macron este primul responsabil”, apreciază săptămânalul german.

Utilizarea articolului 49.3 simbolizează „eşecul politicii şi o criză instituţională profundă”, consideră Ana Fuentes în El Pais.

Corespondenta la Paris a cotidianului spaniol scrie că „Macron, a cărui popularitate este la nivelul cel mai scăzut, (…) a intrat în aceeaşi fază ca predecesorii săi Alain Juppé, în 1995, şi Nicolas Sarkozy, în 2010, când au reformat şi ei pensiile”, arată AFP, conform Agerpres.

Cum a ocolit Macron Parlamentul pentru a adopta reforma sistemului de pensii

Prim-ministrul francez Elisabeth Borne a anunțat joi, în Adunarea Naţională, că guvernul a ales să îşi angajeze răspunderea pentru adoptarea reformei pensiilor, care nu va mai fi supusă la vot în camera legislativă inferioară.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a ales să treacă prin parlament fără vot reforma controversată a pensiilor, care majorează vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani.

Angajarea răspunderii guvernului se face în baza articolului 49.3 al Constituţiei şi arată că Macron şi guvernul său nu au reuşit să strângă o majoritate care să voteze în favoarea proiectului.

Şedinţa parlamentului a fost suspendată timp de două minute după ce deputaţii stângii au cântat imnul naţional pentru a o împiedica pe Borne să vorbească. Unii au afişat pancarte pe care scria „Nu pentru 64 de ani”.

Elisabeth Borne a fost primită cu huiduieli la intrarea în Adunarea Naţională pentru a anunţa procedura specială.

„Acest guvern nu este demn de cea de-A Cincea Republică, de democraţia franceză. Până la final, parlamentul a fost ridiculizat, umilit”, a declarat Fabien Roussel, liderul Partidului Comunist Francez.

Macron şi guvernul spun că majorarea vârstei de pensionare este necesară pentru a scoate bugetul de pensii din deficit până la sfârşitul deceniului.

Eşecul de a trece proiectul de lege printr-o majoritate parlamentară nu este doar o lovitură puternică pentru palmaresul reformist al lui Macron, dar riscă şi să-i distrugă o mare parte din capitalul politic pentru restul mandatului, până în 2027, comentează Reuters.

Guvernul lui Macron a adoptat proiectul de reformare a pensiilor pe 23 ianuarie și l-a transmis în parlament pentru a fi ratificat. Senatul în care dreapta deține o majoritate confortabilă i-a dat undă verde joia trecută însă Adunarea Națională era camera decizională în acest caz.

Sindicatele avertizaseră deja că o adoptare a legii prin procedură extraordinară, fără aprobarea parlamentului, va duce la o criză socială și greve continue. Oamenii au ieșit deja în stradă.

CITEȘTE ȘI: VIDEO Proteste și ciocniri violente în Franţa, după ce Macron a forţat adoptarea legii care creşte vârsta de pensionare

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro