Ce efecte are grădinăritul asupra sănătații și de ce este considerat o formă de antrenament

​Dincolo de recolta pe care o poți obține în urma îngrijirii unui petic de pământ, grădinăritul are o mulțime de avantaje pentru sănătatea organismului și contribuie la îmbunătățirea calității vieții.

Indiferent dacă ai o grădină mare sau doar câteva ghivece pe balcon, implicarea în grădinărit poate avea un impact pozitiv asupra stării generale de bine. Activitatea fizică regulată este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poți face pentru a îmbunătăți sănătatea creierului, pentru a reduce riscul de îmbolnăvire, a întări oasele și mușchii și pentru a vă îmbunătăți capacitatea de a face activități de zi cu zi.

Iată beneficiile mai exacte ale acestui tip de activitate, așa cum au dovedit-o cercetări făcute de-a lungul timpul:

1. Asigură nivelul optim de activitate fizică de care avem nevoie în fiecare zi

Grădinăritul necesită efort fizic și poate fi considerat o formă de antrenament benefică pentru organism. Activități precum săpatul, plantatul, udarea și curățarea grădinii implică mișcări diverse și solicită grupe diferite de mușchi. Această activitate fizică moderată te ajută să îți menții inima sănătoasă, să îți îmbunătățești circulația sanguină și să arzi calorii în mod natural. Unde mai pui că grădinăritul poate contribui la creșterea rezistenței și a flexibilității, ajutându-te să te simți în formă și să îți menții un nivel optim de energie.

2. Ajută la arderea caloriilor

E o modă cu mersul la sală, toată lumea care vrea să slăbească sau să se întrețină merge la sală, într-un mediu închis, la adăpostul aerului condiționat. „Indiferent de sezon, treburile pe care le poți face în jurul casei te ajută să arzi calorii”, spune Joshua Margolis, antrenor de fitness din New York. Desigur, arderea caloriilor diferă de la unii la alții, depinzând de greutatea pe care o are fiecare (cu cât greutatea corporală este mai mare, cu atât mai multe calorii vei arde), de vârstă (persoanele mai tinere ard mai multe calorii), de și masa musculară (mușchii ard mai multe calorii decât grăsimea) dar, în medie lucrurile stau așa:

• construcția bordurilor (400-600 de calorii pe oră);
• greblarea frunzelor (350-450 de calorii pe oră);
• smulgerea buruienilor, plantarea florilor (200-400 de calorii pe oră);
• tunderea gazonului (250-350 de calorii pe oră).

3. Previne boli grave

Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), două ore și jumătate de activitate fizică de nivel moderat ca intensitate în fiecare săptămână reduce riscul de obezitate, hipertensiune arterială, diabet zaharat de tip 2, osteoporoză, boli de inimă, accident vascular cerebral, depresie, cancer de colon și moarte prematură. Conform CDC, care consideră grădinăritul o activitate fizică de nivel moderat ca intensitate, acele 2,5 ore pe săptămână de grădinărit ar însemna cu 40 până la 50 de minute mai mult decât o simplă plimbare pe jos sau cu bicicleta.

Diverse studii au arătat beneficiile terapiei horticole în vindecarea mentală și fiziologică.

În 2006, cercetători din Australia au urmărit timp de 16 ani peste 2.800 de persoane cu vârste de peste 60 de ani în cadrul unui studiu al Spitalului St. Vincent din Darlinghurst. Oamenii de știință au ajuns la concluzia că activitatea fizică, dar în special grădinăritul, ar putea reduce riscul de demență cu 36%.

4. Reduce stresul și îmbunătățește starea de spirit și somnul

Grădinăritul este cunoscut pentru efectele sale terapeutice asupra stării de spirit. Activitatea în aer liber, contactul cu natura și concentrarea asupra plantelor preferate pot avea un efect calmant și relaxant asupra minții. Grădinăritul eliberează endorfine, hormoni responsabili pentru starea de bine și reducerea stresului. Prin concentrarea asupra grădinii și conectarea cu natura, poți scăpa de grijile zilnice și poți obține o senzație de liniște și pace interioară.

Efectele de calmare ale stresului au fost testate într-un experiment pe teren. Participanții la studiu au fost rugați să petreacă mai întâi 30 de minute grădinărind, apoi alte 30 de minute citind. Ambele activități au dus la scăderea cortizolului, dar scăderile mai mari s-au înregistrat în urma grădinăritului. Încă un lucru observat de cercetători: starea de spirit pozitivă a fost complet restaurată după grădinărit, dar s-a deteriorat în timpul activității de citit. Aceste descoperiri oferă dovezi că grădinăritul poate ameliora stresul.

De asemenea, activitățile fizice regulate și timpul petrecut în aer liber în timpul grădinăritului pot contribui la îmbunătățirea calității somnului. Exercițiile moderate pe care le implică această activitate îți pot ajuta corpul să se relaxeze mai ușor înainte de culcare. În plus, expunerea la lumina naturală și la aerul proaspăt pot regla ritmul circadian și pot îmbunătăți calitatea somnului în timpul nopții.

Studiulcare atestă calitățile incontestabile ale grădinăritului chiar dacă se practică la interior s-a făcut pe pacienți cu demență instituționalizată care aveau tulburări de somn și/sau agitație. După 5 săptămâni, cercetătorii au identificat o îmbunătățire semnificativă a somnului, a timpului de somn de peste noapte și a eficienței acestuia.

5. Stimulează sistemul imunitar

Grădinăritul poate stimula sistemul imunitar prin expunerea la bacterii și microorganisme benefice găsite în sol. Contactul cu mediul natural poate ajuta la întărirea sistemului imunitar al organismului, crescând rezistența la infecții și boli. De asemenea, expunerea la soare în timpul grădinăritului poate promova sinteza de vitamina D, care este esențială pentru sănătatea oaselor și funcționarea sistemului imunitar.

Expunerea la microbii prietenoși din sol îmbunătățește starea de spirit, reducând stresul care perturbă relația dintre microbiotă și gazdă, ducând la inflamații exagerate. De exemplu, o tulpină bacteriană găsită în compost și sol, Mycobacterium vaccae, a fost studiată clinic pentru modul în care susține starea de spirit. Cercetările indică faptul că neuronii care sintetizează serotonina sunt activați la expunerea la acest microb, precum și neuronii legați de răspunsul imun – două motive suficient de puternice pentru a săpa cu mâinile goale în sol.

6. Crește nivelul de vitamina D

Nu doar plantele sau fructele ori legumele au nevoie de soare pentru a crește frumos. Timpul petrecut la soare permite corpului nostru să sintetizeze vitamina D. Vitamina „soarelui” este un component esențial pentru absorbția calciului din alimente și pentru susținerea răspunsului imun al organismului. Studiile au demonstrat, de asemenea, că deficitul de vitamina D poate duce la un dezechilibru între diferitele tipuri de floră din microbiomul intestinal. Din fericire, petrecerea timpului în grădină, la soare, este o modalitate excelentă de a te asigura că nivelurile de vitamina D îți vor asigura sănătatea.

7. Ajută la economisirea banilor

Da, economisirea banilor pe care i-ai putea cheltui pe legume și fructe (nu mai e nevoie să faci piața, pentru că îți produci propriile legume și fructe). Poți pune deoparte sau investi în altceva și banii pe care îi dădeai pentru sală. Grădinăritul îți oferă tot ce ai nevoie în materie de activitate fizică.

Ai grijă la semnalele corpului!

Chiar dacă grădinăritul implică o activitate de intensitate medie, ia în calcul și riscurile. Nu oricine poate sta prea mult în soare, spre exemplu, trebuie să ții cont de deshidratare, dar și de limitele corpului tău, mai ales dacă suferi deja de o boală iar condițiile muncii în grădină o pot agrava. Discută și cu medicul specialist despre acest aspect înainte de a te apuca serios de grădinărit.

Sursa foto: Dreamstime.com