Ce este Guantanamo Bay, temuta închisoare unde, potrivit relatărilor presei, Donald Trump intenționează să mute migranți, inclusiv români

Guantanamo Bay este un golf situat pe coasta de sud-est a Cubei, care găzduiește o bază navală și un centru militar de detenție al SUA. Închisoarea de acolo a fost deschisă în ianuarie 2002 pentru a găzdui persoanele acuzate de terorism ca urmare a atacurilor teroriste asupra Turnurilor Gemene din New York, din 11 septembrie 2001.

Din 2002, aproximativ 780 de deținuți au fost închiși în închisoarea militară americană din Guantánamo Bay. În prezent, au mai rămas 15, potrivit New York Times.

Președintele George W. Bush a fost cel care a deschis Guantanamo și l-a umplut. Președintele Barack Obama a încercat să-l închidă, dar nu a reușit. Președintele Donald Trump a spus în primul mandat că îl va umple cu „băieți răi”, dar nu a făcut-o. Iar președintele Biden a declarat că vrea să ducă la capăt ceea ce a început Obama, însă a eșuat la rândul său, amintește cotidianul american.

Politico a relatat miercuri, citând documente, că administrația Trump intenționează să intensifice expulzarea migranților fără documente la Guantanamo Bay începând din această săptămână, cel puțin 9.000 de persoane fiind luate în calcul pentru acest transfer. Printre ei se numără 100 de români, conform Politico.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a negat aceste informații, într-un mesaj pe X. „Nu o să se întâmple”, a scris ea. La rândul lor, Ministerul român de Externe și Ambasada României la Washington au transmis că nu sunt la curent cu astfel de planuri.

„Din informațiile obținute de ambasada noastră, în acest moment, în centrele ICE (U.S. Immigration and Customs Enforcement) se află în custodie 47 de cetățeni români care au formalitățile de deportare definitivate și nu este avută în vedere transportarea acestora la baza navală Guantanamo”, a precizat ambasadorul Andrei Muraru.

Pentru ce este renumită Guantanamo?

Facilitățile de la Guantánamo au devenit emblematice pentru gravele abuzuri ale drepturilor omului și actele de tortură comise de guvernul american în numele luptei împotriva terorismului, potrivit Amnesty International, organizație neguvernamentală internațională care are țelul de a promova drepturile omului.

„Comisiile militare create pentru a judeca unii dintre deținuți s-au dovedit ineficiente și nedrepte, refuzându-le inculpaților un arbitru imparțial și accesul la probe esențiale. Acest lucru a privat, de asemenea, victimele atacurilor din 11 septembrie de dreptul lor la justiție”, se menționează într-un raport al organizației.

Dintre cei 780 de deținuți de aici, doar șapte au fost condamnați. Dintre cei șapte, cinci au fost condamnați ca urmare a unor acorduri premergătoare procesului. Restul bărbaților au fost judecați de o „comisie militară”. Procedurile nu au respectat standardele unui proces echitabil. Doar un singur deținut de la Guantánamo a fost transferat pe teritoriul continental al Statelor Unite pentru a fi judecat într-o instanță civilă.

Zeci de deținuți de la Guantánamo au recurs la greva foamei pentru a protesta împotriva condițiilor lor, a detenției prelungite, a abuzurilor asupra drepturilor omului, precum și a torturii. La un moment dat, peste 100 de deținuți erau în greva foamei.

Shaker Aamer a fost unul dintre primii deținuți care au ajuns la Guantánamo Bay în 2002. A fost reținut în Afganistan în noiembrie 2001, unde, potrivit relatării sale, lucra pentru o organizație caritabilă saudită. După 13 ani petrecuți la Guantánamo fără acuzații sau proces, el a fost eliberat și s-a întors la familia sa din Marea Britanie în octombrie 2015.

Deși a primit acceptul pentru transfer din Guantánamo încă din 2007, a mai fost ținut închis 8 ani. Avocatul lui Shaker Aamer susține că acesta a rămas în închisoare atât de mult timp pentru că a fost martor la torturarea unor deținuți de către CIA și MI5 în timpul detenției sale.

Nicio administrație după Bush nu a trimis deținuți la Guantanamo

Administrația George W. Bush a trimis aproximativ 780 de bărbați la Guantánamo și a eliberat aproximativ 540 dintre ei în primii ani ai operațiunii. C.I.A. a livrat ultimul deținut acolo în 2008. Nicio altă administrație nu a mai trimis deținuți la Guantánamo Bay.

Administrația Obama a eliberat alți 200. Mulți dintre ei au fost relocați în țări terțe, deoarece națiunile lor de origine erau prea instabile pentru a-i ajuta să se reintegreze în societate sau să le monitorizeze activitățile.

Deși Trump a făcut campanie înainte de prima sa alegere promițând că va umple locul, administrația sa nu a trimis pe nimeni acolo. A eliberat un singur deținut: un saudit care a fost repatriat în Arabia Saudită pentru a-și ispăși acolo pedeapsa pentru crime de război.

Administrația Biden a eliberat 25 de prizonieri, aproximativ jumătate prin repatrieri, majoritatea în ultimele sale zile de mandat.

Ultimul studiu cuprinzător privind costurile de funcționare ale închisorii, realizat de The New York Times în 2019, a estimat suma la peste 13 milioane de dolari pe an pentru fiecare deținut. Cea mai mare parte a acestor costuri era destinată susținerii operațiunilor judiciare și personalului închisorii.

La acel moment, existau 40 de deținuți și un personal al Pentagonului format din 1.800 de membri ai forțelor americane.

Dacă se calculează în chip similar, ar costa 36 de milioane de dolari pentru fiecare prizonier ținut acolo în 2025. Însă costurile operaționale s-au schimbat. Pentagonul a redus personalul la mai puțin de jumătate și a angajat mai mulți contractori, care ar putea fi mai scumpi decât soldații aflați în misiuni de nouă luni.

De ce nu este închisă Guatanamo?

Congresul nu permite acest lucru. În fiecare an, adoptă o legislație care interzice transferul oricărui deținut de la Guantánamo pe teritoriul SUA, indiferent de motiv.

Însă administrația Obama a ajuns la concluzia că nu putea elibera pe toată lumea și că, pentru a închide închisoarea, cel puțin câțiva dintre prizonieri ar trebui să fie reținuți în detenție de tip Guantánamo pe teritoriul Statelor Unite.

De asemenea, C.I.A. s-ar opune, cel mai probabil, transferului către țări terțe al foștilor săi deținuți care dețin informații clasificate legate de perioada lor de detenție cum ar fi identitatea persoanelor despre care susțin că i-au torturat, notează New York Times.