Ce este „superinteligența” pe care unul dintre cei mai bogați oameni din lume ne-o promite tuturor?

Când auzim un termen precum „superinteligență”, cred că tendința pentru majoritatea dintre noi este să se gândim la ceva foarte avansat, un vârf al dezvoltării tehnologice care să ne permită – de ce nu – să rezolvăm unele dintre cele mai presante probleme ale umanității ca vindecarea unor boli grave, ameliorarea sărăciei sau a creșterii tot mai accentuate a temperaturilor la nivel global. Mark Zuckerberg are și el o viziune grandioasă: vrea să ne aducă „superinteligența” în sufragerie.

• Cursa pentru dezvoltarea inteligenței artificiale (AI) s-a încins atât de mult încât în Silicon Valley se vehiculează acum salarii ce par neverosimile, iar responsabilă pentru situație este în mare parte o singură companie;
• Meta, compania lui Mark Zuckerberg, a intrat într-o campanie de recrutare a unor cercetători de top pe care îi dorește să lucreze la „superinteligență”, o formă de AI care să depășească orice alt proiect imaginat de rivalii de pe piață;
• Primele informații disponibile sugerează că „superinteligența” va fi un „AI agentic” care să transpună în realitate, în parte cel puțin, o viziune mai veche a miliardarului care a fondat și conduce Meta, companie ce deține Facebook, Instagram, WhatsApp și Threads – rețeaua de socializare lansată în 2023 pentru a rivaliza cu fosta Twitter.

Zuckerberg, unul dintre cei mai bogați oameni din lume, a atras neobișnuit de multă atenție în ultima perioadă prin sumele astronomice pe care le-a pus la bătaie pentru a atrage la Meta cercetători de top din domeniul inteligenței artificiale la Meta.

Sam Altman, CEO-ul startup-ului OpenAI care a creat ChatGPT, a declarat în iunie că în unele cazuri prima de instalare oferită de Meta cercetătorilor de top din domeniu se ridică la 100 de milioane de dolari. Wired, unul dintre cele mai cunoscute site-uri specializate în industria tech, a scris la începutul lui iulie că ofertele făcute de Meta pentru a atrage angajați ai altor companii tehnologice ajung până la 300 de milioane de dolari, pentru contracte pe patru ani, din care o sută de milioane sunt plătiți în primul an.

Sunt doar două dintre surse, nicidecum singurele. Potrivit informațiilor publicate atât de presa tech, cât și de cea financiară, Zuckerberg conduce personal aceste eforturi de recrutare, trimițându-le emailuri cercetătorilor pe care îi dorește și invitându-i la discuții și negocieri. Meta spune că sumele nu sunt chiar atât de mari și că persoanele în cauză sunt atrase, de fapt, de viziunea lui Zuckerberg privind viitorul AI și al umanității.

Mark Zuckerberg a strâns o echipă de „supereroi” să lucreze la „superinteligență”

Cert este că la sfârșitul lunii iulie Meta a anunțat public că l-a numit pe Shengjia Zhao, unul dintre creatorii ChatGPT şi fost cercetător la OpenAI, la conducerea noului său laborator care lucrează la așa-zisa „superinteligență”. Meta l-a „transferat” pe Zhao direct de la OpenAI, el fiind doar ultimul dintr-o serie de cercetători de top pe care compania fondată și condusă de Zuckerberg i-a atras în ultimele luni.

Pe lângă Zhao, la laboratorul numit de Meta „SuperIntelligence Labs” mai lucrează acum, printre alții, Alexandr Wang, fondatorul Scale AI (și unul dintre cei mai influenți actori din domeniul AI), precum și Nat Friedman, fost CEO al GitHub și un investitor de top în domeniu. Cel din urmă a fost adus în echipă pentru a coordona produsele AI și cercetarea aplicată, în timp ce Wang a fost numit director pentru AI. Zhao e directorul științific general al „SuperIntelligence Labs”.

Site-ul tech Gizmodo compara la sfârșitul lui iunie recrutările făcute de Meta cu strângerea unei echipe de supereroi („Răzbunătorii” din filmele Marvel, mai exact), în timp ce Business Insider menționa la începutul lui iulie că unii au început să compare salariile oferite cercetătorilor de top din domeniul AI cu cele ale unor fotbaliști precum Messi și Cristiano Ronaldo.

Edificator este și că Yann LeCun, directorul științific al Meta de peste un deceniu, a rămas să conducă un laborator separat de cercetare în domeniul AI în cadrul companiei, după cum a clarificat chiar el la sfârșitul lui iulie. LeCun, în vârstă de 65 de ani, este un laureat al Premiului Turing („Nobelul informaticii”) și unul dintre cei 3 cercetători supranumiți „Nașii AI”, alături de Yoshua Bengio și Geoffrey Hinton – premiat anul trecut cu Nobelul pentru Fizică.

Zuckerberg a lăsat însă laboratorul care lucrează la „superinteligență” în seama unor „lupi mai tineri”.

Despre AGI și „agenții AI”

Când au apărut primele zvonuri despre „superinteligența” pe care vrea să o dezvolte Meta, destui specialiști au presupus că este un proiect legat de Inteligența Artificială Generală (AGI). Deși subiectul și dezbaterile din jurul său sunt complexe, cel mai simplu mod de a privi AGI este acel punct din eventuala dezvoltare a AI în care mașinăriile ajung capabile să desfășoare orice sarcină intelectuală la nivelul unui om sau chiar mai bine decât el.

Ce se va întâmpla apoi e de domeniul celor mai nebunești speculații. Când auzim discuții sau avertismente despre „Scenariul Terminator” – situația ipotetică în care AI s-ar întoarce împotriva creatorilor săi umani – este vorba de AGI. Există voci care avertizează că am putea deschide involuntar „Cutia Pandorei” în câțiva ani, specialiști care cred că am putea ajunge la AGI în zeci sau chiar sute de ani, și alții care cred că aceasta va rămâne doar de domeniul științifico-fantasticului.

În contextul „superinteligenței” la care lucrează laboratorul Meta e important însă să înțelegem și alți doi termeni: cel de „agent AI” și „AI agentic”. Uneori sunt folosiți ca sinonime, fiindcă la nivel fundamental se referă cam la același lucru. „Agenții AI” sunt considerați următorul pas în stadiul actual de dezvoltare a inteligenției artificiale, peste orice chatbot precum ChatGPT, Gemini, Claude șamd., oricât de avansat ar fi el.

Asta fiindcă „agenții AI” sunt proiectați să rezolve sarcini complexe cap-coadă, cu un grad de autonomie ridicat și input uman minim. Aravind Srinivas, CEO-ul ambițiosului startup de AI Perplexity, a explicat ce înseamnă asta într-un interviu care a făcut furori luna trecută. 

Inteligența artificială care ne periclitează locurile de muncă

„Munca unui recrutor care durează o săptămână este, de fapt, o singură comandă: identificarea candidaților și contactarea acestora”, a declarat Srinivas, explicând că un agent AI poate primi sarcina de a găsi o listă cu toți inginerii care au studiat la Stanford și au lucrat anterior la o companie anume, să exporte lista într-un fișier Google Sheets cu linkurile lor de LinkedIn, să le găsească informațiile de contact și apoi să „redacteze în masă emailuri personalizate pentru a-i invita la o discuție informală la cafea”.

Potrivit acestuia, jobul de recrutor, dar și cel de asistent de conducere vor putea fi preluate integral de „agenți AI” până la finalul anului sau în următoarele 12 luni. 

Când auzim discuții sau avertismente despre dispariția în viitorul apropiat a unui procent important din locurile de muncă din birouri, este vorba de automatizarea adusă de „agenții AI”. 

Fără a complica și mai mult lucrurile, un „AI agentic” este un sistem de inteligență artificială care face același lucru, dar la un nivel superior. De exemplu, poate automatiza nu doar munca unei persoane responsabile de angajări, ci a unui întreg departament de HR sau chiar a mai multor departamente cu sarcini interconectate într-o companie.

„Superinteligența” pentru care Meta a recrutat cercetători de top

Primul indiciu despre obiectivul „SuperIntelligence Labs” creat la Meta a apărut la sfârșitul lui iunie, când Bloomberg și alții au obținut un document intern trimis angajaților de către Mark Zuckerberg. El scria atunci despre o „superinteligență pentru toată lumea” care să facă din Meta compania care „deschide drumul” într-o „nouă eră pentru omenire”. Bloomberg concluziona atunci că „superinteligența” se referă la sisteme care „pot finaliza sarcini la fel de bine sau chiar mai bine decât oamenii”.

Sintagma folosită de publicația financiară e confuz de asemănătoare cu definiția pe larg acceptată a AGI, dar nu e chiar același lucru. Meta nu pare să își propună ca „superinteligența” sa să reproducă inteligența umană în toate aspectele sale, ci doar acelea care pot fi monetizate de companie. În urmă cu câteva zile, Zuckerberg și-a prezentat public viziunea într-un mesaj publicat pe site-ul Meta cu titlul „Superinteligență personală”.  

„Oricât de profundă ar putea fi într-o zi abundența generată de inteligența artificială, un impact și mai semnificativ asupra vieților noastre va veni probabil din a avea cu toții o superinteligență personală care te va ajuta să-ți atingi obiectivele, să creezi ceea ce vrei să vezi în lume, să trăiești orice aventură, să fii un prieten mai bun pentru cei la care ții și să te dezvolți devenind persoana la care aspiri să fii”, a scris el în mesajul presărat cu jargon corporatist. Unul dintre pasajele care a atras atenția a fost acesta:

„Dacă trendurile actuale continuă, atunci te-ai aștepta ca oamenii să petreacă mai puțin timp cu software legat de productivitate, și mai mult timp creând și conectându-se. Superinteligența personală care ne cunoaște profund, ne înțelege scopurile, și care ne poate ajuta să le atingem, va fi de departe mai utilă. Dispozitivele ca ochelarii [smart] care înțeleg contextul în care ne aflăm deoarece pot vedea ce vedem noi, pot auzi ce auzim noi, și pot interacționa cu noi pe parcursul zilei vor deveni principalele noastre dispozitive de interfață”.

Și ce înseamnă asta?

Vestea bună e că, în pofida sumelor uriașe puse la dispoziția sa, SuperIntelligence Labs nu lucrează (declarativ cel puțin) la un supersistem AI care ar putea duce într-o bună zi la „Scenariul Terminator”. Obiectivul declarat de Mark Zuckerberg ar putea părea chiar trivial prin comparație cu AGI. Viziunea sa pare mai degrabă pentru un „AI agentic” care să funcționeze ca un fel de „Alexa pe steroizi”. Dincolo de suprafață, asta nu e neapărat liniștitor.

Zuckerberg a înregistrat un eșec răsunător cu „metaversul”, anterioara sa viziune grandioasă în care își imagina că oamenii vor fi convinși să își petreacă timpul într-o realitate virtuală alternativă, creată și controlată la literă de compania sa. În 2021 el a decis chiar să schimbe numele companiei pe care a fondat-o din Facebook în Meta, tocmai pentru a sublinia acest plan măreț. Pariul său pe metavers a însemnat însă că Facebook/Meta a ratat startul în cursa pentru dezvoltarea AI.

Iar sumele aruncate de Meta acum pe piață pentru a recupera decalajul față de concurență și dezvolta „superinteligența” se explică totodată prin faptul că practic toate companiile din Silicon Valley și nu numai au ajuns la concluzia că AI este tehnologia viitorului.

Inclusiv Tim Cook, CEO-ul Apple, a vorbit recent despre acest lucru și le-a promis angajaților și investitorilor companiei o resetare a abordării de până acum asupra domeniului.

„Mark Zuckerberg îți cunoaște deja viața. Acum vrea ca AI-ul său să o conducă”

Sumele fără precedent pe care le-a pus la bătaie Zuckerberg arată de asemenea că e hotărât să nu greșească și a doua oară, după eșecul metaversului. Iar „superinteligența” pare a fi o inteligență artificială gândită să poată raționa, planifica, adapta și acționa cu puține sau chiar fără instrucțiuni din partea oamenilor pe care ar trebui să îi asiste. 

„Acesta este genul de AI care nu se limitează să-ți răspundă la întrebări – îți gestionează viața”, subliniază jurnaliștii de la site-ul tech Gizmodo.

Meta nu pornește de la zero în tentativa de a transpune în realitate noua viziune a fondatorului și CEO-ului său. Dimpotrivă, are un atu mai mare decât orice altă companie din cursa pentru AI. Prin Facebook, Instagram și WhatsApp, compania lui Zuckerberg știe probabil deja mai multe despre tine decât știu majoritatea prietenilor tăi. În ultimii 15 ani, a construit în tăcere o hartă comportamentală pentru miliarde de oameni, urmărind cu cine vorbesc, la ce se uită, ce spun și ce cumpără.

Această „comoară” de date personale este acum „combustibilul” pentru următoarea etapă: o inteligență artificială care nu doar că îți oferă servicii, ci te cunoaște suficient de bine încât să considere că va putea lua decizii mai bune pentru tine decât o faci tu.

„Mark Zuckerberg îți cunoaște deja viața. Acum vrea ca AI-ul său să o conducă”, e titlul dat de jurnaliștii de la Gizmodo analizei lor despre „superinteligență”. 

O interpretare alternativă ar putea fi că, după ce Zuckerberg a eșuat în a-i atrage pe oameni în metavers, el dorește să aducă acum metaversul în lumea reală – totul sub supravegherea atentă a inteligenței artificiale pe care vrea să o creeze compania sa.

FOTO articol: Ekkasit919 / Dreamstime.com.