Ce face Romania cu banii dati de Bruxelles pentru sprijinirea tinerilor: de la vorbe frumoase la dusul rece al rezultatelor
Cu un somaj care atinge cote alarmante in randul tinerilor, Uniunea Europeana cauta solutii sa atenueze aceasta criza care poate duce la tensiuni sociale majore. Una dintre solutii este Schema de Garantie pentru Tineri, un program de asistenta prin care Statele Membre pot finanta programe specifice in functie de nevoile locale. Ce facem cu acesti bani? Daca autoritatile guvernamentale prezinta statistici si cifre linistitoare, Renate Weber a pus degetul pe rana si, intr-o dezbatere organizata vineri de Biroul de Informare al Parlamentului European in Romania si de Consiliul Tineretului din Romania, a spus ca Romania trebuie sa inceteze sa produca juristi si umanisti „pe stoc”, cand cererea reala este de specialisti in IT, inginerie ori matematica.
Schema de Garantie pentru Tineri este un program european, al carui obiectiv este ca tinerii sub 25 de ani fara loc de munca si care nu sunt prinsi intr-un program educational sa primeasca in primul rand consiliere, apoi sa poata alege ruta unei formari, a unei ucenicii sau a unui stagiu de adaptare profesionala.
Europarlamentarul Ana-Claudia Tapardel, Grupul Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor (S&D), a declarat in cadrul dezbaterii ca suma alocata de Uniunea Europeana pentru implementarea Schemei de Garantie pentru Tineri este de 6,4 miliarde de euro, din care „Romania beneficiaza de 100 milioane de euro„.
Desi s-au facut proiecte pilot de implementare a acestui program care sa combata somajul in randul tinerilor (in Romania somajul in randul tinerilor este de 23%, iar media europeana este de 22,8%) „Romania nu a inceput implementarea propriu-zisa a unei parti majore din Planul de Implementare a Garantiei pentru Tineri (PIGT)”, avertizeaza Consiliul Tineretului din Romania, intr-un raport lansat la finalul dezbaterii.
„Doi din cei trei piloni pe care acesta se bazeaza (Legea uceniciei si Legea stagiilor de adaptare profesionala pentru absolventii de invatamant superior) nu produc efecte reale. O mare parte din masuri au fost implementate in procent de sub 5% din obiectivele stabilite in PIGT pentru anul 2014. Romania nu a inceput inca sa foloseasca finantarea europeana destinata implementarii Schemei de Garantie pentru Tineret, desi mai sunt doar 9 luni din 24 din perioada acoperita de plan„, sustine Consiliul Tineretului din Romania – platforma membra a Forumului European al Tineretului.
Singurul pilon care functioneaza dintre cei pe care se bazeaza Schema de Garantie pentru Tineri in Romania este cel legat de Legea asigurarilor de somaj, a declarat Mihai Dragos, presedintele Consiliului Tineretului din Romania.
Daca premierul Victor Ponta a transmis prin consilierul sau Cornel Visoianu, in cadrul dezbaterii, ca „pana acum peste 180.000 de tineri au beneficiar de acest program” si ca „200.000 de locuri de munca au fost create in ultimii ani„, europarlamentarul Renate Weber, Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa (ALDE), a declarat ca in aceasta schema cuvintele-cheie „ar trebui sa fie parteneriatul public-privat, parteneriatul intre unitatile de educatie (scoli, licee, universitati) si companiile care pot sa ii cuprinda pe tineri”. „Trebuie schimbata paradigma in care se face educatie si poate ca nu este surprinzator ca Finlanda vrea sa schimbe cu totul formula prin care sa faca educatia tinerilor„, a subliniat Weber.
Europarlamentarul a precizat ca „aceasta schema Garantia pentru Tineret vine de la nivelul UE, are cateva idei cum anume sa mergi pentru a veni in intampinarea a ceea ce piata muncii are in mod real nevoie si de aceea se merge pe ideea de ucenicie, stagii si se refera la varste de pana la 24 de ani (…). Dar nimic nu impiedica Statele Membre sa largeasca baza de tineri carora vor sa li se adreseze, se vorbeste de calitate a locurilor de munca si ne referim la pregatirea educationala a tinerilor„.
„Dar trebuie sa se schimbe paradigma educationala: sunt foarte multe facultati care produc in continuare absolventi fara sa ii pregateasca deloc pentru ce au de facut in viata si fara sa le ofere mobilitatea mentala necesara pentru a se adapta la schimbari. Producem foarte multi juristi, nimeni nu are nevoie de atat de multi, producem foarte multi in stiinte umaniste, dar piata nu mai are nevoie. Desi avem 7,5 miliarde de tineri fara loc de munca, exista milioane de locuri de munca in Europa in IT, inginerie, matematica. Noi nu avem tinerii pregatiti pentru a face fata acelor locuri de munca„, a declarat Renate Weber.
Aceasta a precizat ca o alta problema este legata de modul in care „se poate implementa aceasta schema: pe baza de cerere sau pe baza de oferta. Tari care au avut pana acum mai mult succes, cum sunt Finlanda sau Austria, au mers pe baza de cerere; deci nu statul se duce sa ii roage pe angajatori sa faca proiecte, ci acei angajatori au idei si vin sa solicite fondurile. Eu nu spun ca formula ‘sa incerc eu sa fortez nota’ nu e binevenita; ea are rezultate pe moment. Intrebarea mea este in legatura cu sustenabilitatea si cu forma de ocupare pe care o ofera. Daca nu creez locuri noi de munca, inseamna ca dau pe altii afara si intru in alta problema sociala„.
Renate Weber a anuntat ca, „in urma cu 3 zile, Curtea de Conturi Europeana a iesit cu un raport foarte critic pentru Garantia pentru Tineri: nu ati avut studii de impact si atunci nu aveti claritate, fondurile sunt inadecvate pentru nevoile reale pe care le are piata de tineri fara ocupatie si lipseste Comisiei Europene mecanismul de evaluare si de monitorizare a rezultatelor. Curtea vine si cu o idee: presiunea este mai mare pe statele membre. Neajunsurile schemei pot fi corectate la nivelul Statelor membre, este o idee pentru autoritatile nationale„.
Si Stefania Andreescu, manager de proiect pilot Garantia pentru Tineri in Ministerul Muncii, a declarat la dezbatere ca „ne confruntam cu problema elevilor de a se autoevalua corect. Este vorba de tineri care nu au Bacalaureat si noi facem tranzitia lor spre piata muncii„.
„Se simte nevoia ca, in scoala, sa se puna accentul pe abilitati si competente mai mult decat pe cunostinte„, a precizat Andreescu. Aceasta a anuntat si ca tinerii pana in 24 de ani sunt sceptici in ce priveste serviciile de ocupare, nu vin ei spre aceste forme de pregatire sau de angajare si sunt greu de gasit in teren. „Consilierii nostri merg sa ii caute pe acesti tineri, dar se pare ca parteneriatul public-privat este cheia„, sustine ea.
Florin Jianu, presedintele Patronatului Tinerilor Intreprinzatori din Romania si fost ministru al IMM-urilor, a explicat ca intarzierile in implementarea efectiva a acestei scheme vin din cauza faptului ca „Romania a ales sa introduca Schema in Programul Operational Capital Uman si atunci a trebuit sa astepte un an pentru aprobarea programului. Eu am propus un program separat„.
„Acea corelare a nevoilor pietei muncii cu educatia se poate traduce prin introducerea subventionarii scolilor duale private, nu a sistemului public de scoli. Exista un numar mare de companii care isi doresc aceste tipuri de scoli care sunt la Brasov, Sibiu, Timisoara. Daca facem si lucrul asta, marim sansele tinerilor„, a sustinut Jianu.
Vezi detalii pe site-ul garantiipentrutineri.ro si descarca de aici Raportul pe 2015 al Consiliului Tineretului din Romania in ce priveste Schema de Garantie pentru Tineri
Citeste si:
INTERVIURILE HotNews.ro