Ce impact are oprirea fondurilor USAID în presa din România: „Banii nu au fost foarte mulți” / „Presa o s-o ducă mai rău decât o duce”

Un ajutor extern de două miliarde de dolari a fost înghețat de președintele american Donald Trump, pe 20 ianuarie 2025. Printre cei care beneficiau de acești bani, oferiți prin Departamentul de Stat al SUA sau prin USAID, erau și ONG-uri și redacții de presă alternativă din România. În media, cele mai lovite sunt publicațiile mici și cele locale, care nu-și vor mai permite costurile documentării subiectelor ample, explică, pentru HotNews, Cristina Lupu, directoarea Centrului de Jurnalism Independent. 

• În cadrul proiectului european PULSE, HotNews și redacții partenere analizează impactul deciziei lui Trump asupra Europei. Articolul a fost scris de Ștefania Gheorghe, alături de Andrea Braschayko (OBCT – Ucraina), Aleksandar Samardjiev (OBCT – Macedonia de Nord), Lola García-Ajofrín (El Confidencial – Spania). 

Administrația Trump a avut o poziție puternică împotriva USAID, Agenția Statelor Unite pentru dezvoltare internațională. Pe 5 martie, Curtea Supremă a SUA a respins cererea de a menține înghețate ajutoarele externe, însă nu există detalii legate de când trebuie eliberați banii.

Până în 2025, USAID a investit aproximativ 241 de milioane de dolari în media din toată lumea, potrivit Reporteri fără Frontiere. 

În România, agenția americană a funcționat până în 2007, anul aderării țării noastre la Uniunea Europeană. Dar ONG-uri și redacții mici din țară au mai putut beneficia de bani de la USAID prin consorții și parteneriate internaționale.

Centrul de Jurnalism Independent (CJI) este un ONG care funcționează în România de peste 30 de ani. Prin activitățile sale, CJI a organizat traininguri de formare profesională, educație media și a sprijinit prin granturi unele redacții locale sau independente. CJI a gestionat granturi de la Departamentul de Stat al SUA prin Internews, un ONG internațional care sprijină jurnalismul independent în peste 100 de țări. 

Ce activități au finanțat agențiile americane în presa din România

Printre echipele editoriale care au câștigat granturi oferite de CJI prin Internews se află Content Media în parteneriat cu PressOne, Asociația de Investigații Media în Balcani și publicația locală în limba maghiară, Uh.ro, ca urmare a unui concurs de proiecte publicat pe site-ul CJI.

Și HotNews a primit un grant finanțat de USAID, prin Zinc Network, o agenție de consultanță strategică. Grantul, în valoare totală de aproape 60.000 de euro din care HotNews a folosit 42.000, a fost pentru schimbarea sistemului administrativ al site-ului. Restul de 18.000 de euro sunt înghețați, ca urmare a deciziei luate de administrația Trump.

Contactată de HotNews, directoarea executivă a CJI, Cristina Lupu, spune că banii veniți prin granturi au ajutat redacții mici să devină mai sustenabile, să intre în legătură cu publicul lor și să-și permită costurile mari pe care le presupune documentarea unor subiecte importante. 

„Ideea granturilor pe care le-am dat noi la CJI a fost să sprijinim redacțiile să documenteze subiecte pe care ar fi dorit să le documenteze, dar pe care nu puteau să le documenteze pentru că nu aveau resurse. Dacă nu erau bine documentate, puteau să lase loc informațiilor contrafăcute sau temelor de dezinformare”, spune directoarea executivă.

Din cauza retragerii fondurilor de la USAID, CJI a trebuit să oprească granturile care ajutau la documentarea unor subiecte pe teme de mediu sau pe teme sociale. 

„Presa o s-o ducă mai rău decât o duce”

Cristina Lupu spune că „România a fost beneficiară de fonduri externe pentru presă abia târziu”, iar banii „nu au fost foarte mulți”, cât să influențeze grav activitatea redacțiilor. 

Banii americani au început să intre în presă în 2023 și au sprijinit mai mult „dezvoltarea capacității organizaționale a unor redacții, nu neapărat producția de conținut”, conform expertei. 

Cât de mult afectează presa românească oprirea acestui ajutor? 

„Presa o s-o ducă mai rău decât o duce. Dar sumele venite din zona asta de finanțare nu sunt atât de mari cât să spui că presa din România o ducea bine pentru că existau banii ăștia. Presa din România o duce prost și poate că ar trebui să ne asumăm cu toții că este rolul nostru să sprijinim sau să contribuim pentru o mai bună informare a noastră”, adaugă ea.  

„Presa nu a devenit dintr-o dată vulnerabilă pentru că exista această pălărie uriașă a banilor americani care inundau piața din România”, mai spune Cristina Lupu.

Directoarea CJI subliniază că presa din România are o problemă de finanțare, pentru că publicul nu este dispus să plătească pentru conținut. „Dacă nu plătim noi, cititorii, pentru jurnalism, o să plătească altcineva pentru jurnalism: politicieni sau cine își permite să plătească pentru conținut”. 

„Plătești pentru pâine, pentru că ai nevoie. Dacă vrei să fii informat, trebuie să susții informația. Ea ajunge în spațiu public în urma unui proces. Poate să fie un proces de editorial, care presupune că un jurnalist se uită la informație, o verifică, o pune în context sau informația din spațiul public poate să fie un material de PR”, explică ea.

100 de milioane de euro pentru „presă și propagandă” în 2021-2024

„M-am uitat și eu care sunt sumele pe care partidele politice din România le-au băgat în promovarea propriei imagini de-a lungul timpului. Am văzut că în perioada 2021-2024, aproape 100 de milioane de euro a fost bugetul pentru presă și propagandă pe care principalele partide din România, partidele parlamentare l-au folosit”, spune Cristina Lupu.

Pentru ea, faptul că presa primește sume atât de mari de la partidele politice este o problemă mai mare decât „câteva sute de mii de dolari de la USAID sau Departamentul de Stat”, bani despre care se spune că ar fi putut să influențeze politica editorială a unei redacții.

80% din mass-media ucraineană primea finanțare de la USAID

USAID a fost principala sursă de ajutor umanitar pentru Ucraina și a oferit peste 37 de miliarde de dolari din 2022 până în prezent. Când vine vorba despre sprijinirea jurnalismului independent, agenția americană a colaborat cu aproximativ 80% dintre instituțiile media ucrainene.

Unul dintre cele mai importante proiecte afectate este Programul Media în Ucraina, o inițiativă finanțată de USAID și implementată de Internews în 2018, cu termen de finalizare în 2025. 

Acesta este cea mai mare investiție în sectorul media din Ucraina, cu un buget de 75 de milioane de dolari pentru consolidarea jurnalismului independent și asigurarea accesului la informații exacte și verificate.

Aproape 30 de redacții din Ungaria sunt afectate de înghețarea fondurilor 

Directorul fondator al Centrului pentru Media Sustenabilă din Ungaria, Peter Erdelyi, spune că, la fel ca în România, redacțiile primeau granturi prin organizații precum Internews. El explică că pentru redacțiile din presa locală, dar și pentru cele de investigație, „aceste resurse erau semnificative”. 

Peter Erdelyi susține că mulți dintre jurnaliștii din Europa Centrală și de Est „sunt atât de dedicați”, încă ar face această meserie și fără finanțare. Totuși, „dacă nu își pot asigura un trai din această activitate”, o vor transforma într-un hobby. „Și, evident, timpul pe care îl poți dedica unui hobby este limitat”, adaugă el.

Așteptările sale nu sunt, însă, unele „prea optimiste”, așteptând ca spre a doua jumătate a anului să se închidă mai multe redacții. Din estimările sale, aproape 30 de redacții sunt afectate de înghețarea fondurilor de la USAID.

„Nu cred că redacțiile se vor închide imediat, dar spre a doua jumătate a anului, dacă nu există o soluție sistemică, iar eu nu sunt prea optimist în această privință, atunci, cu siguranță, vom vedea unele redacții închizându-se, iar altele reducând drastic producția de conținut”, spune Peter Erdelyi.

Expertul povestește că de la finalul anului 2024 există o dezbatere legată de finanțările pe care le primește presa din Ungaria. 

„Cred că unele dintre cele mai bune și cele mai rele exemple de jurnalism din întreaga lume sunt finanțate de sectorul public. Uitați-vă la BBC, care fac jurnalism de calitate, dar uitați-vă și la Rusia, unde există o mulțime de redacții finanțate de stat care sunt doar propagandă menită să susțină anumite scopuri politice”, spune Peter Erdelyi.

„Poți avea sprijin să faci jurnalism de calitate sau poți avea sprijin să fii un instrument de propagandă”, adaugă el.

Tăierea fondurilor USAID, un „semnal îngrijorător” în Macedonia de Nord

În Macedonia de Nord, sprijinul USAID a fost „esențial” pentru dezvoltarea jurnalismului de investigație și îmbunătățirea standardelor profesionale, spune directoarea Institutului de Studii de Comunicare, Zaneta Trajkovska. Ea amintește că aceste granturi au susținut redacții independente, producții jurnalistice, publicații online și organizații non-profit.

„Întreruperea acestor fonduri va afecta în primul rând jurnalismul independent și investigațiile. Vedem foarte puține materiale de investigație în mass-media tradițională, din mai multe motive, dar mai ales din cauză că redacțiile sunt mici și au alte sarcini zilnice”, afirmă experta.

Importanța granturilor USAID este subliniată și de jurnalistul Aleksandar Manasiev.

„Prin proiecte finanțate de USAID și alte organizații internaționale, sute de jurnaliști au beneficiat de formare profesională, iar rezultatul a fost apariția a mii de materiale jurnalistice, multe dintre ele nefiind posibile fără acest sprijin financiar”, explică Manasiev. Cele mai multe materiale erau legate de corupție sau despre încălcarea drepturilor omului.

„Într-un moment în care informațiile corecte sunt mai importante ca niciodată, acesta este un semnal îngrijorător pentru viitorul libertății presei și al valorilor democratice”, avertizează Aleksandar Manasiev.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.