Efectul opririi USAID în presa din Ucraina, unde 80% dintre publicații depind de ajutorul american: „Jurnalismul de investigație va deveni mai mult un hobby”

În special în statele UE din Europa Centrală și de Est, dar și în Ucraina, proiectele umanitare și anumite părți ale peisajului media sunt dependente de sprijinul SUA. Potrivit Reporteri fără Frontiere, până în 2025, USAID a investit aproximativ 241 de milioane de euro în mass-media din întreaga lume. Dincolo de presă, numeroase campanii umanitare au fost realizate prin finanțarea americană. 

• HotNews a arătat, pe 6 februarie, că prima „victimă” din România este Programul național pentru prevenirea traficului de minori, în valoare de 10 milioane de dolari, finanțat de guvernul SUA, a fost blocat la sfârșitul lunii ianuarie.
• În România, USAID a cheltuit în jur de 600 milioane de dolari în perioada 1990 – 2007. După ce România a aderat la UE, agenția americană s-a retras din țara noastră. Organizațiile românești mai puteau beneficia de bani doar din programe transfrontaliere.
• În cadrul proiectului european PULSE, HotNews și redacții partenere analizează impactul deciziei lui Trump asupra Europei. Articolul a fost scris de Sebastian Pricop, alături de Manuel Escher (Der Standard – Austria), Lola García-Ajofrin (El Confidencial – Spania), Petr Jedlička (Denik Referendum – Cehia), Aleksandar Samardjiev (OBCT – Macedonia de Nod), Darko Kurić și Lorenzo Ferrari (OBCT – Italia).

Elon Musk a numit USAID „o organizație criminală” care „trebuie să moară”. Omul de afaceri american vorbește din poziția de șef al Departamentului pentru eficiență guvernamentală, acolo unde a fost numit chiar de președintele Donald Trump. La rândul său, secretarul de stat Marco Rubio a spus că „USAID s-a îndepărtat de mult timp de misiunea sa inițială de a promova în mod responsabil interesele americane în străinătate”.

Guvernul american al președintelui Donald Trump, și în special consilierul său Elon Musk, dorește să economisească un total de aproximativ 40 de miliarde de dolari în cooperarea pentru dezvoltare. Încă nu este clar dacă închiderea aproape completă planificată a agenției USAID, a cărei finanțare a fost de fapt aprobată de Congres, va fi aprobată de instanțe. 

Plățile suspendate temporar au cauzat deja daune multor programe susținute de agenție. De exemplu, finanțarea programelor vitale de tratare a SIDA în Africa de Sud este acum în discuție, dar nu numai. USAID a cofinanțat, de asemenea, programe de ajutor în Europa.

Acestea sunt programe umanitare, în special în Europa Centrală și de Est. Dar societatea civilă a fost, de asemenea, cofinanțată. Lipsa plăților face acum ca mass-media din unele țări să se clatine. Sunt afectați în special cei care relatează la nivel regional sau local. În Ucraina, de exemplu, publicațiilor le este imposibil să se finanțeze doar prin publicitate sau cititori.

Pentru cei care au fost implicați în munca de investigație sunt necesare modele de finanțare pe termen mai lung, deoarece nu există întotdeauna rezultate imediate care pot fi apoi raportate. Potrivit unui raport al Reporteri fără Frontiere, 268 de milioane de dolari (241 milioane euro), o parte relativ mică din totalul de 40 de miliarde, au fost alocate pentru astfel de programe în acest an.

80% din mass-media ucraineană primește finanțare de la USAID

Ziarul ucrainean „Bilopilșcina”, cea mai veche publicație tipărită din regiunea ucraineană Sumî, în apropiere de granița cu Rusia, cu o istorie de 105 ani, și-a întrerupt apariția doar de două ori: „între 1941 și 1943, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, și între februarie și aprilie 2022, când regiunea noastră se afla sub asediu rusesc”, explică Nataliia Kalinichenko, redactor-șef al acestui ziar, cu sediul în orașul Bilopillia. 

Kalinichenko, care conduce și Asociația media regională Sumî, spune că, a reușit, cu finanțarea USAID, să lanseze o ambițioasă revistă analitică lunară, împreună cu altă publicație, Peremoga. Ei au numit-o „Spilno-pillia”, care este un joc de cuvinte între Spilno („împărtășit” în ucraineană) și numele orașului. Proiectul este acum în pericol din cauza suspendării plăților. 

Decizia administrației americane de a suspenda finanțarea programelor de ajutor internațional timp de 90 de zile a înghețat sprijinul umanitar al SUA pentru Ucraina. Multe ONG-uri au fost nevoite să-și oprească operațiunile, afectând civilii, persoanele strămutate în interiorul țării și familiile soldaților de pe front.

Inițiativele USAID, principala sursă de ajutor umanitar pentru Ucraina, au furnizat peste 37 de miliarde de dolari începând din 2022, când a început invazia rusă. 

Oksana Romaniuk, director al Institutului pentru informare în masă (IMI), estimează că 90% din presa ucraineană depinde de subvenții, iar 80% din mass-media ucraineană primește finanțare de la USAID. Lista publicațiilor ucrainene amenințate de reducerile USAID este lungă, incluzând publicații cunoscute la nivel european precum Ukrainska Pravda, Hromadske și Slidstvo.info, care au investigat cazuri de corupție și abuz de putere, chiar și în timp de război.

Presa ucraineană riscă să cadă din nou sub controlul oligarhilor

Printre cele mai mari proiecte afectate se numără Programul media din Ucraina, o inițiativă finanțată de USAID și implementată de Internews Network începând din 2018, care a fost planificată inițial să se desfășoare până în 2025. Programul reprezintă cea mai mare investiție în sectorul media din Ucraina, cu un buget de 75 de milioane de dolari. Inițiativa s-a axat pe combaterea dezinformării în regiunile estice și sudice ale Ucrainei, a promovat reforme media și a consolidat instituțiile-cheie care protejează libertatea presei.

În 2022, Ucraina se afla pe locul 106 în lume (locul 97 înainte de invazie) la capitolul libertatea presei, potrivit Reporteri fără frontiere. În 2024, aceasta a urcat pe locul 61, depășind țări din UE precum Grecia, Cipru și Ungaria. Fără resurse, presa independentă se confruntă cu o amenințare existențială.

Romaniuk își amintește că, în trecut, peisajul media din Ucraina depindea de doar cinci oligarhi. „Cineva ar putea încerca să profite de situație pentru a prelua controlul asupra spațiului mediatic – sper sincer că acest lucru nu se va întâmpla”, avertizează Romaniuk.

Jurnalismul „ar fi atunci mai mult un hobby”

Peter Erdelyi, directorul fondator al Centrului pentru Media Durabilă din Ungaria, a declarat, într-un interviu pentru El Confidencial, că nu se așteaptă la un val mare de falimente în rândul companiilor mari. Cu toate acestea, multe programe regionale sunt afectate. 

El consideră că plățile au fost deosebit de importante „pentru redacțiile mai mici non-profit, locale și de investigație”, deoarece este foarte dificil pentru acestea să găsească un model care să poată funcționa fără subvenții publice. Acestea sunt deja conduse de oameni care sunt pasionați de cauza lor și nu caută să facă profit. Dar acum va fi și mai dificil pentru ei. 

„Problema este că trebuie să își ia un alt loc de muncă, să lucreze într-un birou sau ceva de genul acesta. Cred că vor încerca în continuare să creeze conținut care să aducă valoare adăugată comunităților sau audienței lor. Dar atunci va deveni mai mult un hobby”, spune Erdelyi.

Erdelyi este conștient, spune el, că finanțarea publică parțială nu este cea mai bună sursă de bani pentru mass-media „într-o lume ideală”. Dar el crede că este greșit să o demonizeze, așa cum fac acum acoliții lui Trump din social media.  Alternativa este, de obicei, că nu există niciun fel de finanțare. Se poate spune că jurnalismul ar trebui să fie finanțat prin venituri din publicitate, așa cum se întâmplă de zeci de ani. Dar agenții de publicitate pot avea, de asemenea, o influență exagerată. 

„Și dacă vă bazați exclusiv pe veniturile din audiență, atunci cred că acesta este cel mai bun mod de a finanța jurnalismul. Dar nici asta nu este perfect, pentru că atunci ești foarte limitat în ceea ce poți scrie despre lucruri care provoacă publicul, pentru că publicul se așteaptă să scrii într-un anumit fel. Dacă vrei să scrii ceva care este puțin diferit, care arată o perspectivă diferită, abonații s-ar putea supăra și acest lucru îți va afecta reportajul”, spune Erdelyi.

USAID „a fost o chestiune de securitate națională”

Timp de decenii, finanțarea masivă a USAID a jucat un rol crucial în combaterea bolilor, a efectelor catastrofelor și în furnizarea de apă curată. A furnizat peste 40 de miliarde de dolari anual pentru a combate HIV, malaria și tuberculoza sau pentru a oferi ajutor în caz de dezastre în întreaga lume. 

Pauza și posibila desființare marchează sfârșitul a 60 de ani a unuia dintre cele mai mari instrumente ale așa-numitei „soft power” a Americii, care urmărea securitatea națională prin atracție, nu prin coerciție. „Când îi faci pe alții să-ți admire idealurile și să dorească ceea ce vrei tu, nu trebuie să cheltuiești atât de mult pe pedepse și amenințări pentru a-i face să-ți urmeze exemplul”, scria Joseph Nye în «Soft Power: The Means to Success in World Politics», în 2004.

USAID a fost înființată în 1961 de președintele american John F. Kennedy, printr-un ordin executiv. „El a făcut-o nu din pur sentiment de caritate, nu din sentimentul că există foamete în lume și că Statele Unite au responsabilitatea de a o aborda. A fost o chestiune de securitate națională”, spunea corespondentul New York Times la Casa Albă, Michael Crowley, într-un podcast recent. 

Crowley explică faptul că John F. Kennedy a considerat că „Statele Unite trebuiau să demonstreze că nu exploatăm lumea din jurul nostru, ci că ne pasă de bunăstarea ei”. Și, în cele din urmă, „să ne aleagă pe noi, și nu Uniunea Sovietică”. 

Ca urmare, Statele Unite au acordat până în prezent mai mult ajutor extern la nivel mondial decât orice altă țară. A furnizat aproximativ 60 de miliarde de dolari în 2023, potrivit agenției AP, echivalentul a 1% din bugetul țării.

„Americanii au adus un nivel de know-how care nu este tipic UE”

Expertul român Simona Constantinescu, director de dezvoltare la „Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile” (FDSC), spune, în articolul publicat de HotNews la începutul lunii, că „americanii au adus cu ei un nivel de know-how și viteză care nu este tipic Uniunii Europene”. Aceasta din urmă este „mai greoaie și birocratică”. 

În România, sunt afectate mai ales organizațiile umanitare: programul național de prevenire a traficului de copii, dotat cu zece milioane de dolari și finanțat de guvernul american, a fost blocat la sfârșitul lunii ianuarie, spunea Mihaela Năbar, director executiv al World Vision România, una dintre organizațiile implicate. 

Proiectul, cu o durată de cinci ani, prevedea o serie întreagă de activități pe care organizațiile implicate trebuiau să le desfășoare: educarea părinților, detectarea timpurie a semnelor de abuz și exploatare, introducerea unui sistem de monitorizare a grupurilor de risc social, campanii de informare.

Balcanii, puternic afectați de oprirea finanțării

Finanțarea este afectată și în multe alte țări, cum ar fi Macedonia de Nord – unde Rusia luptă pentru a obține mai multă influență – sau Bosnia-Herțegovina. 

Există beneficiari ai USAID și în Republica Cehă, țară UE relativ bogată. Cel mai cunoscut și cel mai mare beneficiar al sprijinului american este organizația non-profit Člověk v tísní (Oameni în nevoie), care se concentrează pe programe umanitare și de dezvoltare, dar și pe „promovarea democrației”. Bugetul său anual este echivalentul a 243 de milioane de euro, din care 68 de milioane de euro provin din subvenții americane. Aceasta se așteaptă la o reducere de 20 până la 30%.

Pentru a înțelege golul lăsat de o astfel de înghețare a finanțării în Europa, ne putem uita la Balcani. În ultimii patru ani, USAID a alocat 1,7 miliarde de dolari țărilor din Balcanii de Vest, dintre care peste 400 de milioane de dolari numai pentru Bosnia și Herțegovina. 

Între 1995 și 2024, Statele Unite au investit un total de aproximativ 2 miliarde de dolari în Bosnia. Asta înseamnă 40 de milioane de dolari într-un singur an (2024) pentru o țară cu aproximativ trei milioane de locuitori. Oprirea bruscă a făcut ca unele ziare să nu poată plăti salariile pentru luna februarie sau să fie nevoite să renunțe la serviciile lor de contabilitate și de asistență IT, potrivit OBCT. 

Unele caută surse alternative de finanțare, apelând la Uniunea Europeană, la organizații internaționale și chiar la ambasade. 

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.