Ce impact are ordonanța privind carburanții adoptată de Guvern. „Statul doar simulează intervenția”

Ordonanța adoptată joi de Guvern prin care se declară situație de criză pe piața carburanților este aproape inutilă, în condițiile în care efectele la pompă ar putea fi doar de 5-15 bani/litru, spun specialiștii. Guvernul are în plan adoptarea unui nou set de măsuri săptămâna viitoare, care să includă reducerea taxelor, și abia atunci vom vedea efecte vizibile în prețurile din benzinării.

„Există momente în care statul intervine ferm, își asumă costuri și schimbă realitatea. Și există momente — din ce în ce mai dese — în care statul doar simulează intervenția. Această Ordonanță de Urgență aparține, fără echivoc, celei de-a doua categorii. Nu este o măsură economică reală. Este un gest politic ambalat în limbaj tehnic, conceput nu pentru a schimba piața, ci pentru a calma percepția publică”, susține Asociația Energia Inteligentă, într-o analiză.

Potrivit sursei citate, Guvernul evită deliberat măsurile care ar avea efecte reale:

• plafonarea prețurilor, care ar duce la risc de penurie
• subvențiile, care ar duce la cost bugetar masiv
• reducerea taxelor, care ar duce la pierderi fiscale

În schimb, ordonanța adoptată de Guvern este mai mult o măsură de imagine, oferă titluri de presă, creează aparența acțiunii și cumpără timp, consideră Asociația Energia Inteligentă.

Ce prevede actul normativ

Actul normativ stabilește că valoarea medie a adaosului comercial pentru benzină, motorină și țiței nu poate depăși media anuală a adaosului practicat în 2025 de fiecare operator economic.

Definiția este una contabilă, adaosul reprezentând diferența dintre prețurile de vânzare și costul de achiziție sau de producție.

Nerespectarea plafonului este sancționată cu amenzi între 0,5% și 1% din cifra de afaceri.

Cu cât poate scădea prețul la motorină

Organizația specializată în energie arată că, la prima vedere, mecanismul pare clar dacă adaosul este limitat, deci și prețurile ar trebui să scadă.

În realitate însă, modul în care este definit adaosul și structura industriei petroliere complică semnificativ lucrurile.

Analiza arată că plafonarea nu limitează prețul final, ci doar raportul dintre preț și cost. Prin urmare, dacă costurile cresc, prețurile pot crește în continuare, iar efectul asupra consumatorului este limitat.

În termeni concreți, dintr-o creștere de aproximativ 30% a prețului motorinei de la începutul lui 2026, circa 3,75% provine din accize, aproximativ 22% din creșterea costurilor și doar cca. 2-4% din variația adaosului. Prin urmare, plafonarea atacă un factor secundar al scumpirii.

Dacă măsura ar fi aplicată strict și complet eficient, reducerea posibilă ar fi de aproximativ 0,05 – 0,15 lei/l sau până la 0,20 lei/l în scenarii mai optimiste.

„Efectele la pompă vor fi simbolice”

La rândul său, analistul economic Adrian Negrescu afirmă că definirea adaosului comercial necesită clarificări suplimentare pentru a nu lăsa loc interpretărilor și mai ales comportamentului speculativ al firmelor sau abuziv al statului.

„Efectele la pompă vor fi simbolice, deciziile luate neavând puterea de a influența dinamica preturilor. Statul a evitat să umble la TVA si acciză dintr-un motiv evident – sunt principalele surse pe care se bazează bugetul de stat în 2026, într-un context financiar extrem de dificil”, a scris acesta, pe Facebook.

Totodată, el consideră că limitarea exporturilor, o altă măsură prevăzută în ordonanță, s-ar putea întoarce ca un bumerang împotriva României în condițiile în care 46% din rezerve se află în străinătate. Dacă și alte țări acționează în consecință, efectele pot fi catastrofale în cazul unei crize majore de carburanți.

În opinia sa, subvențiile acordate pentru toată lumea reprezintă o idee „absurdă și nefundamentată economic”: „Statul n-are de ce să îl ajute pe cel care are mașina scumpă și se plânge de prețul motorinei. Solutia corectă este să te îndrepți cu subvenții doar către categoriile de business-uri care au potential inflaționist”.

„Atâta timp cat prețul petrolului/cotația motorinei cresc la nivel internațional, orice soluție adoptată de statul român alta decât reducerea TVA/acciza are doar caracter simbolic, din păcate”, a mai spus el.

Cât costă acum un plin de benzină și unul de motorină

Benzina costa sub 8 lei pe litru înainte de începerea războiului din Iran și acum costă 9,3 lei, deci cu 1,3 lei pe litru mai mult.

Un plin de benzină pentru un rezervor de 50 de litri, spre exemplu, costă acum 465 de lei, față de 400 de lei la finalul lunii februarie.

La motorină, care este carburantul cel mai folosit în economie, diferențele de preț sunt și mai mari. Un litru de diesel standard se vindea cu 8,4 lei pe litru înainte de război și acum a ajuns la 10,2 lei. Plinul pentru o mașină cu rezervor mediu a ajuns acum să coste 510 lei lei, cu 90 de lei mai mult.

Guvernul ia în calcul reducerea taxelor săptămâna viitoare

În aceste condiții, premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul discută și posibilitatea reducerii taxelor săptămâna viitoare.

„Statul își va asuma partea lui de contribuție și niciun ban încasat suplimentar nu va rămâne în pușculița statului român. Nu că nu ne-ar trebui acești bani, dar acest cost trebuie împărțit”, a spus Bolojan, marți, la Euronews.

El a adăugat că, până acum, statul nu a putut interveni cu o reducere de acciză, câtă vreme piața carburanților nu s-a stabilizat, iar consecințele unei asemenea de reduceri nu pot fi calculate.