Ce înseamnă starea de urgență energetică în Republica Moldova: „Am pierdut până la 70% din energia electrică. Negociem la oră ca să evităm deconectările”

Republica Moldova este, din 25 martie, în stare de urgență energetică după ce atacurile rusești asupra infrastructurii din sudul Ucrainei au scos din funcțiune una dintre principalele linii de alimentare cu energie electrică. Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu, a explicat, pentru publicul HotNews, de ce situația este critică, ce măsuri au fost nevoite să ia autoritățile și ce riscuri există pentru populație. 

Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, instituție înființată recent pentru a asigura un răspuns rapid în situații critice, spune că pierderea liniei electrice Isaccea-Vulcănești în urma atacurilor Rusiei asupra Ucrainei a obligat autoritățile să intervină rapid pentru a evita un colaps al rețelei în orele de consum maxim.

Directorul Centrului Național de Management al Crizelor din R. Moldova, Sergiu Diaconu. FOTO: Arhiva personală

Potrivit oficialului de la Chișinău, Republica Moldova se confruntă cu un deficit zilnic major de energie electrică și este nevoită să caute soluții de urgență pe piața regională, pentru a limita impactul asupra populației.

„Sursele alternative de energie electrică înseamnă negociere la oră”

El a explicat că în urma atacului masiv al Rusiei asupra infrastructurilor energetice din sudul Ucrainei, care parțial aparțin Republicii Moldova, a fost deconectată total linia electrică Isaccea-Vulcănești, prin care trec „până la 60-70% din necesitățile de energie electrică din Moldova”:

„Odată lipsiți de această capacitate, înseamnă că avem o penurie de circa 350-400 MWh în fiecare zi. Suntem nevoiți să căutăm multe surse alternative de urgență, iar aceste surse înseamnă negociere, practic, la oră, nu la zi, cu diverși actori de pe piața europeană și de pe piața ucraineană”.

Potrivit lui Diaconu, fără mecanismele permise de starea de urgență reacția statului ar fi fost mult prea lentă pentru amploarea crizei energetice din Republica Moldova:

„Doar starea de urgență permite și achiziții cu derogări, și alocări rapide, și contractări rapide, fără proceduri îndelungate. Fără aceste mecanisme nu am putea reacționa la timp într-o astfel de criză. În același timp, trebuie să ne asigurăm că, dacă vor mai avea loc atacuri sau deconectări masive, avem posibilitatea să intervenim imediat și să asigurăm surse alternative, ceea ce nu ar fi posibil fără stare de urgență”.

Restricții în orele de vârf pentru ca populația să nu rămână fără lumină

El a mai explicat că autoritățile de la Chișinău au încercat să creeze un cadru mai transparent de decizie, după criticile din trecut legate de utilizarea stării de urgență. 

De asemenea, Guvernul a introdus restricții și măsuri de economisire pentru a stabiliza sistemul în orele de vârf, când presiunea pe rețea este cea mai mare.

„În orele de vârf nu este permis exportul de energie electrică, pentru că avem nevoie să acoperim diferența de consum intern. A fost dispusă reducerea cu 30% a iluminatului, inclusiv stingerea în orele de vârf a iluminatului pe porțiunile neesențiale, deconectarea iluminatului decorativ și publicitar, oprirea havuzurilor și a scărilor rulante și modificarea programului de lucru pentru întreprinderile energofage, astfel încât să nu consume în orele critice. Ceea ce încercăm acum să facem este, pe lângă restabilirea funcționalității liniei Isaccea-Vulcănești, să contractăm această diferență de energie și să asigurăm că oamenii în acele ore de vârf nu rămân fără lumină. Am reușit în ultimele zile să oferim aceste garanții, dar doar cu condiția că se vor face economii, iar pentru unele zile încă negociem în continuare pentru a evita deconectările”, a declarat Diaconu.

El a spus că pe termen scurt prioritatea este restabilirea infrastructurii și menținerea echilibrului pe piață, însă impactul economic rămâne inevitabil.

„Nu pot să vă dau acum o estimare a costurilor pentru reparația liniei, pentru că sunt lucrări complexe, evaluate împreună cu partea ucraineană, iar noi vom restitui aceste sume după finalizare. (…) În paralel, analizăm toate opțiunile, dar, de exemplu, centrala de la Cuciurgan poate fi utilizată doar în caz extrem, pentru că energia produsă acolo ar fi cu aproximativ 50% mai scumpă decât prețul de pe piață. În ceea ce privește tarifele, pe fondul scumpirilor globale la energie și carburanți, probabil putem să ne așteptăm la anumite creșteri, însă încercăm să le atenuăm prin mecanisme de compensare, iar în acest moment este prematur să spunem exact cât și când se vor resimți aceste scumpiri”, a mai declarat directorul Centrului Național de Management al Crizelor.

„Este foarte clar că s-a țintit exact această parte a infrastructurii”

Pe baza datelor din teren, autoritățile de la Chișinău susțin că infrastructura energetică afectată nu a fost lovită întâmplător, ci a fost vizată direct. Sunt invocate elemente tehnice, inclusiv traiectoria dronelor și concentrarea loviturilor asupra acelorași puncte critice, ceea ce indică un atac direcționat asupra liniei electrice care alimentează Republica Moldova.

„Este foarte clar că s-a țintit exact această parte a infrastructurii, având în vedere  traiectoria acestor atacuri și faptul că într-un singur pilon de rezistență au nimerit cel puțin două drone. Resturile acestora au fost identificate exact lângă acel pilon, iar altele, în imediata apropiere”, a mai declarat Sergiu Diaconu pentru HotNews.

(Foto: Dreamstime.com)