Ce ne spune execuția bugetară pe primele 11 luni: deficitul rămâne mare, dar direcția este mai bună decât anul trecut

Datele publicate luni de Ministerul Finanțelor arată cum au intrat și cum au fost cheltuiți banii statului în primele 11 luni din 2025. Este, practic, radiografia finanțelor publice înainte de finalul de an care confirmă că deficitul rămâne mare, însă direcția este mai bună decât anul trecut.

Deficitul: încă mare, dar în scădere

România a încheiat perioada ianuarie–noiembrie 2025 cu un deficit bugetar de 121,8 miliarde lei, echivalentul a 6,4% din PIB. Este mult, dar există o veste bună: deficitul este mai mic decât anul trecut, când ajunsese la 7,15% din PIB.

Pe scurt: statul cheltuiește în continuare mai mult decât încasează, dar dezechilibrul s-a redus, ceea ce contează mult pentru credibilitatea financiară a țării.

Pentru piețe, agenții de rating și Comisia Europeană, direcția este la fel de importantă ca nivelul: un deficit care scade este un semnal de disciplină.

De ce a scăzut deficitul

În primele 11 luni, veniturile statului au crescut cu 13%, iar cheltuielile au crescut cu 9,9%. Această diferență de ritm explică cea mai mare parte din ajustarea deficitului.

Apoi, Statul a colectat mai eficient. Creșterea veniturilor nu vine dintr-o singură sursă, ci din mai multe:

• Impozitul pe salarii și venit: +19,4%, influențat de eliminarea unor facilități fiscale și de creșterea dividendelor impozitate.

• Contribuțiile sociale: +10,1%, inclusiv ca efect al eliminării unor excepții la plata CASS.

• TVA: +11,1% – cu un ritm mai rapid din august, după modificările de cote.

• Fonduri europene: +47,5%, un semnal foarte important: România a reușit să tragă mai mulți bani de la UE.

Pe scurt: statul a avut mai multe surse de bani, nu doar taxe mai mari, ci și o absorbție mai bună a fondurilor europene.

Unde s-au dus banii

Cheltuieli mai controlate, dar cu presiuni mari: cheltuielile totale au ajuns la 713,7 miliarde lei, adică 37,5% din PIB. Deși ponderea în PIB a crescut ușor față de anul trecut, ritmul de creștere s-a temperat, ceea ce sugerează o frânare a expansiunii bugetare.

Câteva puncte-cheie:

• Salarii bugetare: +4,1%, dar ca pondere în PIB au scăzut, iar din vară cheltuielile de personal sunt chiar mai mici decât anul trecut, lună la lună.

• Pensii și asistență socială: +11,7%, influențate de recalcularea pensiilor și de compensările la energie.

• Dobânzi la datoria publică: +13,5 miliarde lei, acesta este unul dintre cele mai sensibile capitole: datoria acumulată în anii trecuți costă tot mai mult.

• Investiții: +16,4%, peste 108 miliarde lei, un nivel ridicat, care susține creșterea economică pe termen lung.

De ce este comunicatul Finanțelor important

• Arată dacă statul își poate ține promisiunile. Fără controlul deficitului, orice promisiune de creșteri de salarii, pensii sau investiții devine fragilă.

• Influențează costul împrumuturilor. Un deficit mai mic și venituri mai solide înseamnă dobânzi mai mici la care se împrumută statul – și, indirect, economia.

• Contează pentru relația cu UE. România este în procedură de deficit excesiv. Orice semn de corecție contează în negocierile cu Bruxelles-ul.

• Afectează direct viața de zi cu zi. De la investiții în drumuri și spitale, la stabilitatea pensiilor și a taxelor, bugetul este „contractul” dintre stat și cetățeni.

Concluzie: Execuția bugetară pe primele 11 luni din 2025 spune o poveste de corecție lentă, dar reală. Deficitul rămâne mare, însă direcția este mai bună decât anul trecut: venituri mai mari, cheltuieli mai temperate și investiții susținute, cu un rol tot mai important al fondurilor europene. Nu este încă un final fericit, dar este, clar, un pas în direcția corectă.