Ce nu s-a spus despre Hala Matache si Diametrala Buzesti-Berzei-Uranus si cum poate fi rezolvat un conflict in care toata lumea are dreptate

Diametrala Buzesti – Berzei – Uranus. Primaria isi doreste sa construiasca un drum care sa contribuie la fluidizarea traficului. ONG-urile isi doresc ca Primaria sa construiasca legal acest drum si sa protejeze patrimoniul construit din zona, respectiv sa nu demoleze Hala Matache, monument istoric. De trei ani, fiecare parte incearca sa o convinga pe cealalta ca are dreptate, iar drumul a ramas neterminat. Mai exact, pe strada Buzesti, intre Calea Grivitei si Mircea Vulcanescu, de doi ani, asfaltul a fost indepartat si a ramas un drum de pamant plin de gropi si gunoaie. Oamenii care locuiesc in zona si micii negustori care aveau atelierele in zona Halei Matache au alta poveste si alte probleme decat cele prezentate de oficialii din Primaria Capitalei si ONG-uri. Ei pleaca in fiecare zi de acasa si se intorc prin noroaie, traiesc printre gunoaie. Fiindca nimeni nu mai vrea sa vina in mizeria de acolo, micile ateliere si macelarii au dat faliment ori s-au inchis. Supravietuitorii se gandesc si ei sa plece.

Primaria Capitalei a inceput in 2010 lucrarile la Diametrala Buzesti – Berzei – Uranus fara sa aiba un Plan Urbanistic Zonal care sa respecte legea. In 2010, instanta a anulat acest document la solicitarea mai multor ONG-uri care se ocupa cu protectia patrimoniului, iar drumul a ramas neterminat. Mai exact, pe strada Buzesti, intre Calea Grivitei si Mircea Vulcanescu, de doi ani, asfaltul a fost indepartat si a ramas un drum de pamant plin de gropi si gunoaie. Casele expropriate pentru largirea strazii au ramas si ele in paragina sau au fost demolate partial de autoritati, restul ramanand la mana hotilor de fier vechi.

Primaria isi dorea sa construiasca un drum care sa contribuie la fluidizarea traficului si sa scape de „mizeria din zona”. ONG-urile isi doreau ca Primaria sa respecte legea si sa protejeze patrimoniul construit din zona, respectiv sa nu demoleze Hala Matache, monument istoric. In 2011, cele doua parti au ajuns la o intelegere: lucrarea se deblocheaza si hala ramane pe actualul amplasament. Desi toata lumea astepta sa se inchida santierul, nu s-a mai intamplat nimic.

Primaria Capitalei a facut un nou Plan Urbanistic Zonal, ca sa intre in legalitate, doar ca acesta prevede demolarea Halei Matache si mutarea ei. Acel plan este in prezent in dezbatere publica. Intre timp, ONG-urile, nemultumite ca Primaria Capitalei si-a incalcat intelegerea, au ajuns din nou in instanta cerand anularea avizelor care stau la baza noului PUZ. Mai mult, un grup de arhitecti voluntari a facut un proiect care demonstreaza ca noul bulevard poate fi facut fara demolarea halei. Astfel, din 2011 pana in prezent fiecare parte incearca sa o convinga pe cealalta ca are dreptate.

Aceasta este partea cunoscuta a povestii, prezentata pe bucati in mass-media. Intre timp, s-au intamplat insa lucruri stiute doar de cei care le-au trait. Oamenii care locuiesc in zona si micii negustori care aveau atelierele in zona Halei Matache au alta poveste si alte probleme decat cele prezentate de oficialii din Primaria Capitalei si ONG-uri. Ei pleaca in fiecare zi de acasa si se intorc prin noroaie, traiesc printre gunoaie. Fiindca nimeni nu mai vrea sa vina in mizeria de acolo, micile ateliere si macelarii au dat faliment sau s-au inchis. Supravietuitorii se gandesc si ei sa plece.

Fiecare parte si-a spus parerea in dezbaterea publica de luni de la Primaria Capitalei.

• Povestea celor care nu au vorbit

„Suntem cetateni europeni. Avem si noi drepturi”

„As vrea sa va spun cateva chestii care sunt foarte importante pentru noi, cei care traim in zona Matache, pentru noi cei care ne desfasuram activitatea in zon Piata Matache, pentru noi cei care, d-voastra de la Salvati Bucurestiul sau de unde mama naibii, nu va intereseaza. Sa ne intrebati si pe noi, ‘Mai, voi aveti ceva de spus?’ Suntem cetateni europeni. Avem si noi drepturi, da? Dreptul de a locui in mizerie, dreptul de a nu fi bagati in seama, dreptul de a da faliment. V-a trecut prin cap vreodata cate societati comerciale au dat faliment? Cati oameni au ajuns in pragul disperarii din cauza acestui sir nesfarsit de lucrari? Dreptul de a nu mai avea un loc de munca stabil. Noi cei ce apartinem de cartierul de langa Gara de Nord suntem prins intr-un conflict ce nu deserveste interesului public – intre Primarie si ONG-uri – care pare ca nu mai are niciun sfarsit. Acesta, alimentat de interese ce ne scapa, se alimenteaza din ce in ce mai mult ca un concurs de pe plaja biceps in care toata lumea sa incordeaza dar nimeni nu pune umarul sa faca ceva constructiv pentru noi”, spune Florica Nastase, de la Asociatia ProMatache, alcatuita din persoanele care locuiesc in zona.

„De ce ONG-urile care salveaza Bucurestiul au intervenit asa de tarziu”

„Iata cateva intrebari pe care am avut timp sa ni le punem in cei trei ani in care am trait intre mormane de gunoi, fiare, utilaje, hoti de fier vechi, noroi iarna si praf vara. Cum este posibil ca o lucrare de o asemenea anvergura sa fie la un moment dat oprita, daca toata documentatia, avizele, erau in regula? De ce ONG-urile care salveaza Bucurestiul au intervenit asa de tarziu, proiectul fiind cunoscut de atata timp. Suntem convinsi ca dreptatea nu apartine unei singure parti, dar nu ar putea ca cineva sa iasa in fata, lasand la o parte orgoliile si interesele si sa spuna ”aceasta este vina mea, mi-o asum si sunt gata sa fac concesii pentru a o indrepta’. De ce mai sunt trecute in Constitutia Romaniei articole ca articolul 22 care se refera la dreptul la viata precum si dreptul la integritate fizica si psihica. Articolul 35 in care statul recunoaste dreptul oricarei persoane la un mediu inconjurator sanatos si echilibrat ecologic sau articolul 41 – dreptul la munca ce nu poate fi ingradit”, continua Florica Nastase.

„Noi riveranii agreem oricare dintre proiecte”

„Noi riveranii agreem oricare dintre proiecte. Daca nu se poate ajunge la un acord sa creati o echipa de experti neutra care sa fie agreata de toate partile si sa decida cea mai buna solutie. Pierzatatorii sa fie dati DNA-ului pentru subminare de infrastructura publica. Lasand gluma la o parte la nici unul dintre proiectele prezentate de parti nu am fost consultati. Credeti domnilor ca noi, cei care am crescut pe aceste strazi, acolo locuim, ne desfasuram activitatea zilnica, nu avem sugestii pertinente pentru ce se va edifica in cartierul nostru?. Sa va dam cateva exemple. Ultima propunere venita din partea ONG-urilor nu are prevazute locuri de parcare in timp ce Primaria Capitalei vorbeste de o parcare subterana, foarte buna de altfel, pentru aprovizionarea Halei Matache. Dar noi, cei care locuim acolo, unde vom parca? Cum ne vom aproviziona? Am vrut sa venim la aceasta dezbatere incaltati cu cizme de cauciuc, cu casti si murdari de noroi, asa cum traim noi de aproape trei ani de zile. Decenta nea-a facut sa facem altfel si sa ramanem echidistanti fata de parti si sa ramanem necunoscuti astfel. Ii rog pe toti cei prezenti aici, gasiti impreuna solutia. Redati acest cartier orasului. Nu uitati ca dincolo de motivele care alimenteaza acest conflict existam noi, oamenii care locuim acolo”, incheie Florica Nastase.

„Va luptati pentru ceva care nu exista”

„Ceea ce vreau sa spun este ca in continuare societatea civila si Primaria isi disputa acest proiect pe spinarea noastra. Spuneati de mestesugari. Eu va spun ca acesti mestesugari nu mai exista. Nu mai este nimic in Piata Matache din tot ce stiti d-voastra si eu, care m-am nascut acolo. Va luptati pentru ceva care nu exista. ma refer la partea umana. Nu mai ramane decat lupta aceasta pentru hala care, dupa parerea mea, este ultimul bastion care se duce in lupta dintre ONG-uri si Primarie. A nu se retine ca Asociatia Matache este de parte Primariei. Sub nici o forma. Asociatia Matache condamna felul in care Primaria a generat si a gestionat acest santier. Daca ONG-urile au iesit in instanta sa blocheze proiectul inseamna ca a avut o hiba. Asta nu scuza Primaria pentru ce se intampla acolo. Pe noi nu ne avantajeaza bulevardul. Clar. Dar noi incercam sa fim mai realisti, sa vedem ca nu se mai poate face nimic. Daca d-voastra credeti ca mai puteti opri bulevardul cand s-a construit pana la intersectia cu Grivita si in continuare este facut, nu sunteti realisti. O sa va dau exemplul societatii comerciale pe care o conduc si o voi conduce inca o saptamana, cat mai reusesc, ca s-au pierdut foarte multe locuri de munca. Foarte multe familii care castigau o paine in zona Matache, nu mai sunt. Societatea noastra a avut 35 de oameni angajati cu carte de munca. In momentul de fata avem 5 care dupa o saptamana-doua nu vor mai sta nici acestia. Sigur ca nu-i intereseaza pe cei de la Primarie sau Guvern, dar pe d-voastra am pretentia sa va intereseze”, spune Silviu Marcu, comerciant din zona Matache.

• Povestea ONG-urilor care salveaza patrimoniul

„Noi am avut o intelegere cu Primaria, care ar fi repornit proiectul din 2011. Primaria a refuzat sa respecte aceasta intelegere deci trebuie intrebata Primaria de ce de un an si mai bine se cheltuiesc bani publici si oamenii locuiesc cum locuiesc”, spune Roxana Wring, Asociatia ProDoMo.

„Doamna, d-voastra sunteti cei care sunteti acum in jurul Halei Matache, fericitii supravietuitori, fata de cei care au fost evacuati, cam 1.000 de persoane. Pentru acele 1.000 de persoane noi am mers in instanta pentru a-i ajuta sa-si recupereze drepturile. Deci, interesul nostru pentru comunitatea din zona a fost foarte ferm. In primul rand pentru cei care au fost evacuati. Am facut manifestatii in fata Primariei pentru a-i asista. Ei au fost prima urgenta. Au fost evacuati in decembrie, pe ger, de pe o zi pe alta. In ce priveste interesul pentru activitatea comerciantilor si a celor care au activitati de zi cu zi in zona, noi am fost linistiti cand in urma cu un an si jumatate Primaria si-a exprimat acordul cu privire la o solutie pe care am formulat-o impreuna cu pastrarea Halei. Din acel moment Primaria era libera sa declanseze lucrarile la drum si sa dezghete santierul de acum un an si jumatate. Noi nu am blocat nimic intre timp. Santierul nu a fost in legalitate atunci cand a aparut sesizarea noastra”, spune Mircea Toma de la Asociatia Active Watch.

„Primaria Capitalei s-a incapatanat sa demoleze cartierul ca sa ne puna in fata unui fapt implinit”

„Acest PUZ nu avea avizul Ministerului Culturii, Ministerului Mediului. Nu le avea. Si cu toate astea Primaria Capitalei s-a incapatanat sa demoleze cartierul ca sa ne puna si pe noi si pe d-voastra in fata unui fapt implinit. Asta este inconstienta. Primul lucru. Noi am castigat procesele in aprilie 2011. Nu s-au oprit lucrarile. Lucrarile s-au oprit in iunie 2011. Deci noi, fizic, pana pe 2 iunie 2011 nu am oprit nicio lucrare. De pe 2 iunie 2011, de cate ori ne-a chemat Primaria, ne-am prezentat. De pe 2 iunie 2011 pana pe 15 iulie 2011 ne-am intalnit de vreo zece ori, am lasat de la noi pentru ca noi eram impotriva a doua benzi pe sens. Noi vroiam o banda pe sens. Am lasat de la noi pentru ca acest cartier sa fie salvat si viata noastra sa revina la normal si am ajuns la o intelegere pe 15 iulie. Deci, am oprit lucrarile 6 saptamani. Asta puteti sa ne imputati noua. Pe 15 iulie 2011 Primaria nu a mai avut nicio opreliste de la noi sa continue lucrarile si le-a continuat pe anumite segmente. De ce ea a demolat fara sa aiba banii sa reconstruiasca? Asta sa-i intrebati pe ei. Noua ne-ar fi fost usor sa-i oprim de atunci pana acum, dar ne-am tinut de cuvant, tinand cont si de soarta locuitorilor din cartier”, spune Nicusor Dan Asociatia Salvati Bucurestiul.

Acesta spune ca si noile Planuri Urbanistice Zonale sunt ilegale: „In primul rand, atat Legea monumentelor cat si Conventia de la Granada interzic stramutarea monumentelor istorice cu doua exceptii: cand este o situatie exceptionala – cutremur, alunecare de teren – si numai cu conditia ca aceasta stramutare sa se faca pentru binele monumentului. Nu pentru ca monumentul sa lase loc unei sosele. Atat Ministerul care a dat avizul, cat si arhitectul, cat si consilierii generali daca vor vota aceste PUZ-uri vor comite o fapta penala. Vor aproba, in fapt demolarea si reconstruirea unui monument, fapt sanctionat de Legea monumentelor. Alte elemente de ilegalitate: nu exista aviz de mediu pentru intreaga suprafata, nu avem un certificat de urbanism valabil. Nu stim ce este domeniu public si ce este privat”.

• Povestea Primariei care vrea sa fluidizeze traficul

„Eu nu am participat la acea intelegere. Eu intotdeauna mi-am sustinut punctul de vedere. Asta vreau sa stiti. S-a plecat de la un PUZ aprobat in 2006 de Consiliul General si care a fost contestat in instanta de catre cineva. Nu stiu de catre cine. Deci acea contestatie a blocat lucrarea si s-au solicitat alte PUZ-uri. Acum discutam acele PUZ-uri facute de catre specialisti si analizate de catre specialisti. Buni, rai, nebuni, veniti din vremea lui Ceausescu, nerorociti, cum vreti sa ne faceti, acesta este punctul nostru de vedere. Vin si spun ca in solutia venita din partea d-voastra, fatada halei era la 0,5 metri de carosabil, nici macar de pista pentru biciclisti. Punerea in valoare a monumentului istoric ar fi insemnat ca pe trotuarul de vizavi, care avea 1,9 metri latime, cineva sa poata sa stea sa faca poze. De aceea, luand in considerare si toate celelalte specialistii au spus acest lucru. Noi discutam aceste lucruri spre binele oamenilor de acolo. Stiti ca este un canal de 100 de ani pe sub hala. Consider ca realizarea unei zone cu tot ce trebuie pentru punerea in valoare a monumentului istoric este foarte necesara fiindca altfel avem exemple peste tot in care monumentul istoric va fi cenusiu, afumat, plin de noroi, cand va da zapada o va da pe peretele halei, ca nu are unde sa o dea”, argumenteaza Ioan Dedu, seful directiei de Infrastructura din Primaria Capitalei.

„Proiectul asta are ca si tinta salvarea monumentelor municipiului Bucuresti, dar nu salvarea unul cate unul, asa la intamplare, ci salvarea de o maniera coerenta si a unor zone intregi. Pentru a salva Calea Victoriei, in clipa de fata, cand ea este foarte aglomerata de un trafic care o distruge, care nu ne lasa sa o folosim si pentru a mai scoate cate ceva din masinile de pe Magheru a fost necesara largirea – continuarea proiectului inceput de Ceausescu. Eu nu fac parte dintre cei care socot ca toata istoria noastra de dinainte de 1989 trebuie aruncata la gunoi. S-au facut deja atatea sacrificii pe Buzesti, inainte de 89, incat acum, pentru a salva Calea Victoriei si bd. Magheru am cazut de acord cu ceilati urbanisti care se ocupa de aceasta zona ca este posibil sa continuam acest gand al bulevardului Buzesti – Berzei, sa-l finalizam. Colegi mai tineri si entuziasti imi povestesc despre faptul ca trebuie sa descurajam circulatia in zona centrala si sa recurgem la alte mijloace alternative, la bicicleta. Bucurestiul are si iarna. Nu suntem la Haga. Nu suntem in climat oceanic. Vrem sa facem din Bucuresti o metropola sau vrem sa traim in trecut? Bd. Buzesti-Berzei uneste Guvernul Romaniei cu Gara de Nord care este izolata acolo si nu ar trebui fiindca viitorul apartine cailor ferate. Mai departe, strada aceasta merge catre Parlament, catre sudul Bucurestiului. Grupurile de pelerini care speram sa vina la Catedrala Neamului vor trebui sa treaca totdeauna pe Magheru si pe alte zone din acestea”, spune si Constantin Enache, arhitectul angajat de Primaria Capitalei sa faca proiectul.

„Eu am fost surprins de modul foarte decent in care si-au aparat acesti oameni cauza. Putem discuta de principii la nesfarsit, dar cred ca acum este o problema punctuala. Cel mai important este sa incercam sa gasim o solutie de bun simt. Efectiv, nu-mi aduc aminte decat de titlul unui film „Fiecare pentru el si Dumnezeu impotriva tuturor”. Cred ca am putea sa deschidem niste discutii mai constructive intre Primarie si ONG-uri pentru ca pe multe probleme aveti o atitudine care nu este in scopul consultarii populatiei ci este santaj si chiar interventie politica”, Gheorghe Patrascu, arhitectul sef al Capitalei.

Diametrala Buzesti-Berzei-Uranus este unul dintre cele mai importante proiecte derulate de Primaria Capitalei. Drumul va face legatura intre Piata Victoriei si Gara Progresul, reprezentand o alternativa la Calea Victoriei si bd. Magheru pentru persoanele care doresc sa ajunga din Nordul Capitalei la iesirea din Bucuresti spre Giurgiu. Municipalitatea a impartit proiectul in trei etape:

– Piata Victoriei – Vasile Parvan;

– Vasile Parvan – Piata George Cosbuc;

– Piata George Cosbuc- Gara Progresul;

Pe total, pentru toate cele trei etape Consiliul General a aprobat in perioada 2006-2007 365 milioane lei. Lucrarile la primul tronson al Diametralei au inceput in toamna anului 2010, costurile fiind estimate la 130 milioane lei. Constructor: firma Consitrans.

Pe 6 decembrie 2011, primarul General Sorin Oprescu a inaugurat portiunea cuprinsa intre Calea Plevnei si Bulevardul Stirbei Voda, circa 20% din primul tronson, promitand ca toata lucrarea va fi gata in martie 2012.