Când Ionel Arsene a fost condamnat la șase ani și opt luni de închisoare cu executare, Marcel Ciolacu i-a mulțumit. Astăzi, când fostul șef al Consiliului Județean Neamț e de trei ani pe lista fugarilor celebri ai României, Marcel Ciolacu își petrece vacanțele cu el.
Confruntat de reporterul Hotnews, Marcel Ciolacu nu a infirmat că s-a întâlnit cu Arsene. „Ce fac eu personal nu privește pe nimeni”, a spus liderul PSD, dispărând în spatele ușilor Consiliului Județean Buzău, unde astăzi este președinte.
Ce au în comun Ciolacu și Arsene
Marcel Ciolacu, așa cum îl vedem din nou astăzi, reprezintă tot ce este mai toxic în politica românească populată de indivizi care au luat interesul public pe persoană fizică, iar nesimțirea drept clauză de impunitate.
Dacă Marcel Ciolacu mergea în concediu în Italia, putea fi cel mult o știre la categoria diverse. Dar atunci când merge în Italia pentru a-și petrece vacanța cu un urmărit internațional, nu mai este doar ceva personal, așa cum el încearcă să închidă subiectul.
Marcel Ciolacu nu este un cetățean oarecare. Astăzi președinte al Consiliului Județean Buzău, Marcel Ciolacu a fost până în urmă cu un an șeful celui mai important partid din țară și premierul României.
Profilul său politic explică, în parte, de ce românii au ajuns să nu mai aibă deloc încredere în clasa politică.
Diploma de BAC secretă și „aroganța” Nordis
Marcel Ciolacu și-a început cariera revoluționar. De fapt, cu un certificat de revoluționar fără care a rămas între timp pentru că nu a făcut dovada meritelor deosebite de luptător la Buzău, oraș unde și-a petrecut peste un deceniu după căderea comunismului în apropierea noilor potențati ai zilei reuniți în FSN, botezat ulterior PDSR și PSD.
A ajuns la București ca deputat în 2012 la promovarea lui Victor Ponta. Ciolacu a urmat traseul la modă al politicienilor români. A urmat o facultate privată la începutul anilor 2000, a făcut un master la SNSPA, a urmat un stagiu la Colegiul Național de Apărare și s-a înscris la un doctorat la Academia SRI, de unde a fost exmatriculat în 2019. Nici până acum însă, Marcel Ciolacu nu și-a prezentat public diploma de bacalaureat, pe care a fost suspectat că nu o deține.
Marcel Ciolacu recidivează astăzi cu vacanța alături de un urmărit internațional. În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2024, când a fost candidatul PSD, Marcel Ciolacu a fost protagonistul unui alt episod „personal”.
Titlul său a fost „Nordis”. Liderul social-democrat a zburat la Monaco, la premiul de Formula 1, cu un avion privat închiriat de compania Nordis, deținută de soțul fostei sale colege de partid Laura Vicol. Totul s-a petrecut în 2022, însă informațiile au fost făcute publice abia doi ani mai târziu. „Am vrut să avem o aroganță”, a spus Ciolacu, care, cel puțin o dată, a zburat cu jetul Nordis împreună cu Sorin Grindeanu, actualul președinte al PSD.
Din 2025, omul de afaceri Vladimir Ciorbă, patronul grupului de firme Nordis, e cercetat în dosarul Nordis, alături de soția sa, Laura Vicol, şi alte persoane, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani și evaziune fiscală în dosarul imobilelor din Mamaia.
Laura Vicol și Vladimir Ciorbă părăsesc sediul Curții de Apel București, 4 februarie 2025. FOTO: Inquam Photos / George Călin
Arsene și mita de 100.000 de euro
Ionel Arsene este și el tipul politicianului care a înflorit în ultimii ani. Unul dintre oamenii de încredere ai lui Liviu Dragnea, el a intrat pe mâna procurorilor pentru fapte săvârșite în perioada în care era deputat de Neamț, județ pe care îl controla.
Dosarul în care a fost condamnat la șase ani și opt luni cu executare a fost deschis în 2016, după denunțul fostului primar din Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan „Pinalti”.
Acesta i-ar fi dat lui Arsene 100.000 de euro, în schimbul promisiunii că va interveni la ANI pentru a-l declara incompatibil pe Culiță Tărâță, un influent om de afaceri și politician PSD.
Democrația este în pericol, când încrederea se prăbușește
Succesul pare să crească în politica românească odată cu mediul sulfuros în care te învârți. Însă acest lucru vine cu un cost pe care îl plătește întreaga societate. În ultimele decade, încrederea în clasa politică s-a prăbușit.
Astăzi, instituție fundamentală a democrației, Parlamentul beneficiază de încrederea a doar 1 din 10 români. Într-un sondaj IRES mai vechi, „hoț, furt, escrocherie, corupție, mită, interese proprii” erau cuvintele menționate cel mai des de respondenții întrebați ce cuvânt le vine în minte când se gândesc la partide.
Eșecul formațiunilor politice care și-au împărțit puterea în ultimii aproape 40 de ani determină tendințe îngrijorătoare la nivelul societății care nu mai este dispusă să accepte guvernări autoritare.
Realizat într-o perioadă de criză politică, în care partidele mainstream nu reușesc să găsească o soluție pentru un nou guvern, ultimul sondaj INSCOP publicat astăzi arată o fragilizare a atașamentului față de valorile democratice.
Aproape jumătate dintre români (46,3%) susțin că poate este de preferat un regim mai puțin democratic dacă asigură mai multă ordine și stabilitate. 47,2% dintre cei intervievați spun că democrația e de preferat.
Șeful INSCOP, Remuș Ștefureac, remarcă însă cum „tensiunea dintre aceste două atitudini reflectă existența unei culturi democratice vulnerabile, în care o parte semnificativă a societății este dispusă să relativizeze normele democratice atunci când percepe că acestea nu mai oferă ordine, eficiență și stabilitate sau când persistă, la nivelul unor grupuri importante de populație, neîncrederea în corectitudinea alegerilor” .
Nu este întâmplător nici faptul că în acest moment partidul cu cea mai mare intenție de vot este AUR, ai cărui lideri s-au remarcat prin declarații mai degrabă în contradicție cu valorile democrației moderne (Poziționarea pe tema legii Vexler, de exemplu).
Încă o explicație a „juristului” Marcel Ciolacu
Când încheiam acest text, Marcel Ciolacu a venit cu o nouă explicație pentru întâlnirea cu urmăritul internațional Ionel Arsene: „Dacă era fugar și stătea ilegal, aș fi anunțat autoritățile”, a transmis el pentru Digi24. Pentru absolventul de drept Marcel Ciolacu răspunderea penală pare că funcționează pe principiul „hoțul neprins, negustor cinstit”, până la urmă autoritățile române ar fi trebuit să-l prindă înainte să fugă în țara unde un tertip avocățesc i-a blocat extrădarea.
Poate că Marcel Ciolacu este prieten cu Ionel Arsene și poate spune multe despre asta. Chiar și că prietenii trebuie să răspundă în fața legii atunci când greșesc. Iar greșeala lui Arsene a fost o mită de 100.000 de euro. Dar despre asta Marcel Ciolacu n-a scos un cuvânt. Nici atunci, nici acum.
