Ce partide pierd de pe urma lustratiei

Cele mai vizate partide de o eventuala adoptare a unei legi a lustratiei ar fi PSD, PPRM si PUR. Social-democratii ar pierde 23 de parlamentari, „Romania Mare” ar pierde sapte, iar Partidul Umanist ar avea cu trei parlamentari mai putin.

De 15 ani, orice referire la adoptarea unei legi a lustratiei, care ar interzice accesul la demnitatile si functiile publice al persoanelor care au facut parte din nomenclatura comunista, intimpina oprobriul vehement al clasei politice.

Acest lucru nu este intimplator, daca punem la socoteala faptul ca o simpla inventariere a trecutului parlamentarilor romani releva „vidul” pe care o eventuala aplicare a unei astfel de legi l-ar crea in rindul parlamentarilor.

Din nefericire, nu exista o prevedere legala care sa oblige membrii legislativului sa mentioneze trecutul petrecut in slujba fostului partid comunist, drept pentru care CV-urile majoritatii parlamentarilor incep de-abia din 1989.

Singurele date despre trecutul comunist al politicienilor sint oferite de „Militia spirituala” a ‘’Academiei Catavencu’’ si de site-ul Coalitiei pentru un Parlament Curat. Potrivit acestora, 33 de senatori si deputati au detinut functii de conducere in organele de partid de dinainte de ’89.

Clientii lustratiei: PSD, PPRM si PUR

Dintre acestia, majoritatea apartin PSD (23), restul fiind impartit de PPRM (7) si PUR (3). Interesant este ca fosti lideri comunisti se afla acum in fruntea Senatului sau a Camerei Deputatilor.

Astfel, Biroul Permanent al Camerei Deputatilor ar ramine fara vicepresedintele Corneliu Ciontu (presedintele PPRM), care a ocupat functiile de vicepresedinte al Consiliului Popular sector 5 sau secretar PCR cu propaganda in acelasi sector.

La rindul sau, Biroul Permanent al Senatului ar fi „vaduvit” de secretarii Mihai Ungheanu (vicepresedinte PPRM), care in trecut a ocupat functia de secretar al organizatiei UTC a Uniunii Scriitorilor, si Antonie Iorgovan (PSD), fost presedinte al Consiliului UASC din Universitatea Bucuresti, membru in Consiliul UASCR.

Si conducerea grupurilor parlamentare ar avea de suferit de pe urma aplicarii unei legi a lustratiei.

O solutie pentru Geoana

Astfel, controversata pozitie a lui Ion Iliescu, de lider al grupului PSD din Senat, s-ar rezolva imediat. El este unul dintre parlamentarii cu cel mai mare „pomelnic” de functii detinute in perioada comunista.

De la cele de membru al CC al UTM (1949-1956), secretar al CC al UTM (1956), presedinte al Consiliului UASR (1957-1959), adjunct (1964) si sef al Sectiei de propaganda a CC al PCR (1965), prim-secretar al CC al UTC si ministru pentru problemele tineretului (1969-1979), pina la cele de secretar cu propaganda al CC al PCR (1971), secretar al CJ Timis al PCR (1971-1974), prim-secretar al CJ Iasi al

PCR (1974-1979), membru al Consiliului de Stat (1979-1980), presedinte al Consiliului National al Apelor (1979-1984). Nici comisiile parlamentare nu ar fi iertate de prevederile legii lustratiei.

Astfel, Comisia pentru privatizare din Senat ar ramine fara presedintele Carol Dina (PPRM), Comisia Parlamentului Roman pentru integrare europeana ar ramine fara presedintele Viorel Hrebenciuc (PSD) si fara secretarul Vasile Puscas, din acelasi partid.

Si Comisiile pentru cultura, arte si mijloace de informare in masa ar ramine fara presedintele Adrian Paunescu (PSD), la Senat, si fara vicepresedintele Mihai Malaimare (PSD), la Camera Deputatilor.

Lustratia, sprijinita de putere, contestata de opozitie

Ideea unei legi a lustratiei care ar impiedica accesul fostilor nomenclaturisti la functiile publice este contestata vehement de opozitie, insa beneficiaza de sprijinul actualei puteri, cel putin la nivel declarativ.

Prima incercare de a-i bloca fostei nomenclaturi comuniste accesul la putere a fost „Proclamatia de la Timisoara”, in special punctul 8 al acestui manifest, lansat public la 11 martie 1990.

A doua incercare a fost initiativa legislativa a lui Constantin Ticu Dumitrescu, depusa la Senatul Romaniei in 1994 si redepusa in 1999, care insa, la fel ca manifestul timisorean, a fost ignorata de politicieni. Aceeasi soarta a avut-o si initiativa de la Camera Deputatilor a unui grup de parlamentari PNTCD care, in acelasi an 1999, au promovat legea „George Serban”.

Doua proiecte de lege privind lustratia O noua incercare de a promova legea lustratiei ar putea beneficia totusi de putin noroc acum, dat fiind ca pe masa Biroului Permanent al Camerei Deputatilor se vor afla doua initiative legislative in acest sens, una a parlamentarilor liberali Mona Musca si Adrian Cioroianu, si una a independentilor Cozmin Gusa, Aurelian Pavelescu si Lavinia Sandru.

O astfel de initiativa legislativa a primit deja girul presedintelui Traian Basescu, unul dintre putinii politicieni care s-au exprimat in favoarea unei astfel de legi. „Eu, in orice caz, voi sustine o astfel de lege (…), cu toate implicatiile ei”, a afirmat Basescu. Opozitia, in schimb, nu e la fel de incintata de ideea aparitiei unui astfel de act normativ.

„Eu sint impotriva unei astfel de legi. Acum ce motivatie mai poate avea? Eu nu mai candidez (…) Inspiratorii legii ma vizau pe mine. Numai statele fasciste si comuniste au promovat asemenea pozitii”, crede fostul presedinte Ion Iliescu. El este sustinut si de fostul premier Adrian Nastase, care crede ca „discutia aceasta cu legea lustratiei e tardiva”.

Nici presedintelui PPRM, Corneliu Ciontu, nu i-ar conveni aparitia unei astfel de legi, pentru ca, spune el, „incalca prevederile constitutionale si drepturile omului”.