AFIN, instituția financiară nebancară dedicată economiei sociale, urmărește să atragă 1,2 milioane de lei printr-o campanie de majorare a capitalului care se încheie pe 16 noiembrie. Într-un interviu pentru HotNews, Angela Achiței, fondatoare și membră a boardului AFIN, președinta ADV Group, explică ce înseamnă să investești într-o instituție care finanțează întreprinderi sociale și ONG-uri, cum ajung banii la organizațiile care au nevoie de ei și ce ar putea face posibil această capitalizare în 2027.

O brutărie artizanală care lucrează cu producători locali are nevoie de echipamente pentru a se extinde. O asociație care oferă educație și consiliere pentru sănătatea mamelor are nevoie de o platformă prin care să ajungă la mai multe familii. În ambele cazuri, misiunea socială trebuie susținută de o activitate economică viabilă, iar accesul la capital poate decide ritmul în care organizația se dezvoltă. Sunt două dintre exemplele prin care Angela Achiței explică rolul AFIN în economia socială din România.

Din pozițiile sale în AFIN și ADV Group, Angela Achiței vorbește despre finanțare în legătură directă cu provocările antreprenorilor sociali: plata angajaților, investițiile în echipamente, dezvoltarea unor servicii și găsirea unor surse de venit care să continue după încheierea granturilor. În viziunea sa, creditul trebuie însoțit de consultanță, educație financiară și mentorat, astfel încât organizațiile să poată folosi banii pentru a-și consolida activitatea.

AFIN a acordat, de la începutul activității de creditare în mai 2023, peste 180 de credite către 131 de organizații, în valoare cumulată de peste 3,2 milioane de euro. Instituția a fost construită cu sprijinul a 199 de acționari. Noua campanie de capitalizare urmărește să lărgească această comunitate și să consolideze baza financiară necesară pentru atragerea unor resurse suplimentare. Pentru 2027, AFIN are în vedere acordarea unor credite de aproximativ 15 milioane de lei, folosind atât capital propriu, cât și finanțări atrase și sume recuperate din rambursarea împrumuturilor existente.

Campania se adresează celor care vor să devină acționari, cu o investiție de 5.000 de lei, și să participe la dezvoltarea acestui model de finanțare. În interviul de mai jos, ea explică miza majorării de capital, felul în care AFIN evaluează organizațiile pe care le creditează și rezultatele pe care își propune să le obțină pentru comunități.

 Puteți să ne povestiți cazul unei organizații pentru care finanțarea AFIN a făcut diferența într-un moment decisiv?

Una dintre cele mai importante lecții pe care le-am învățat la AFIN este că, uneori, diferența dintre o organizație care doar supraviețuiește și una care reușește să se dezvolte este dată de accesul la capital exact în momentul în care are nevoie de el.

În economia socială întâlnim antreprenori extraordinari, care construiesc afaceri viabile, creează locuri de muncă, dezvoltă servicii necesare comunităților și răspund unor probleme sociale sau de mediu. Cu toate acestea, accesul lor la finanțarea bancară tradițională este adesea limitat, fie din cauza garanțiilor insuficiente, fie a dimensiunii afacerii, a istoricului financiar sau a particularităților modelului economic.

Aș da două exemple foarte diferite, care arată cât de diversă este economia socială și cum poate o finanțare relativ mică să susțină schimbări importante.

Primul exemplu este AER – Piața Altfel din Piatra Neamț, o întreprindere socială care promovează consumul responsabil, produsele locale și un stil de viață sustenabil.

AER a dezvoltat un concept de afacere care reunește un magazin zero-waste, o brutărie artizanală cu pâine cu maia, o cafenea și, mai recent, servicii de catering pentru companii și evenimente. Dincolo de activitatea comercială, întreprinderea colaborează cu producători locali, promovează reducerea risipei și organizează activități educaționale dedicate protecției mediului și consumului responsabil.

Relația noastră cu AER a început în 2020, când antreprenorii au participat la programul de accelerare dezvoltat de ADV Group, prin intermediul căruia au beneficiat de un grant pentru înființarea întreprinderii sociale. Patru ani mai târziu, în septembrie 2024, AER a făcut un nou pas în dezvoltarea afacerii și a apelat la AFIN pentru finanțarea achiziției de echipamente necesare extinderii capacității de producție în brutărie și patiserie, precum și pentru asigurarea contribuției proprii într-un proiect de investiții.

Este un exemplu concret al modului în care granturile și instrumentele financiare se pot completa: grantul a făcut posibilă lansarea afacerii, iar creditul a susținut dezvoltarea și consolidarea acesteia, contribuind la creșterea sustenabilității economice și la multiplicarea impactului social și de mediu.

Am acordat un prim credit de 180.000 de lei, iar în 2025 am continuat colaborarea cu o nouă finanțare, de 100.000 de lei, pentru amenajarea unui spațiu destinat ceainăriei, ca răspuns la cererea în creștere.

Rezultatele economice sunt încurajatoare. Cifra de afaceri a crescut de la aproximativ 338.000 de lei în 2023 la peste 472.000 de lei în 2024, iar ulterior afacerea și-a diversificat activitatea, inclusiv prin dezvoltarea serviciilor de catering.

Desigur, această evoluție este rezultatul muncii antreprenorilor, al investițiilor proprii și al oportunităților valorificate. Finanțarea AFIN a reprezentat unul dintre instrumentele care au susținut dezvoltarea afacerii.

Al doilea exemplu este Asociația Moașelor din România, o organizație cu aproape 30 de ani de experiență în domeniul sănătății materne, reproductive și neonatale.

Asociația oferă educație prenatală și postnatală, consiliere în alăptare, educație pentru adolescenți și formare pentru profesioniștii din sănătate. O atenție deosebită este acordată femeilor din comunități vulnerabile, mamelor singure și familiilor cu venituri reduse, care au acces limitat la servicii de prevenție și consiliere.

Provocarea acestei organizații era diferită: cum să transforme expertiza acumulată într-un model economic sustenabil, care să îi permită să își extindă serviciile și să reducă dependența de granturi, donații și sponsorizări?

În România, multe dintre serviciile de prevenție și consiliere oferite de moașe nu sunt decontate prin sistemul public de sănătate, ceea ce îngreunează dezvoltarea unor astfel de servicii, deși nevoia este foarte mare.

În decembrie 2025, AFIN a acordat asociației un credit de 100.000 de lei, pentru digitalizarea activității și dezvoltarea platformei educaționale Sfera de Sănătate.

Această platformă își propune să faciliteze accesul femeilor și familiilor din întreaga țară la cursuri, programe de educație pentru sănătate și servicii de consiliere, atât fizic, cât și online. Finanțarea a susținut dezvoltarea tehnică a platformei, aflată în etapa de testare și pregătire pentru lansare.

Dar ceea ce mi se pare cu adevărat valoros este modelul economic pe care organizația încearcă să îl construiască. Prin dezvoltarea inițiativei „Moașe fără frontiere”, asociația urmărește să extindă accesul la servicii de consiliere și sprijin, folosind un model mixt: veniturile obținute din serviciile oferite contra cost să contribuie la finanțarea serviciilor gratuite pentru femeile și familiile vulnerabile.

Practic, vorbim despre o organizație care încearcă să transforme propria expertiză într-o sursă de venit sustenabilă, iar aceste venituri să fie reinvestite în misiunea sa socială.

Cele două exemple arată foarte bine de ce este nevoie de o instituție financiară specializată în economia socială. Într-un caz, finanțarea susține extinderea unei afaceri care promovează economia locală și consumul responsabil. În celălalt, sprijină dezvoltarea unui model economic prin care servicii esențiale de sănătate pot deveni mai accesibile.

Nu vorbim neapărat despre organizații cărora băncile le-au refuzat finanțarea, ci despre antreprenori și organizații cu nevoi specifice, pentru care instrumentele financiare tradiționale nu sunt întotdeauna suficient de adaptate.

Pentru noi, succesul unui credit nu înseamnă doar că banii au fost rambursați la timp. Înseamnă și că, datorită acelei finanțări, o organizație a devenit mai puternică, și-a diversificat veniturile, a creat noi oportunități și poate produce mai mult impact social sau de mediu.

Aceasta este misiunea AFIN: să oferim acces la capital acolo unde există potențial economic și social, să susținem dezvoltarea unor organizații sustenabile și să contribuim la multiplicarea impactului lor în comunitate.

Pentru că, în final, noi nu finanțăm doar afaceri sau organizații. Finanțăm capacitatea lor de a construi soluții durabile la problemele societății.

Ce nu reușește să surprindă o bancă în evaluarea unei întreprinderi sociale și cum analizați dumneavoastră aceeași organizație?

Băncile analizează, în mod firesc, riscul financiar, istoricul companiei, capacitatea de rambursare și garanțiile disponibile. Problema apare atunci când aceste criterii nu surprind suficient particularitățile modelului de afaceri al unei întreprinderi sociale și, mai ales, valoarea socială pe care aceasta o creează.

De exemplu, într-o întreprindere socială de inserție (ISI) sunt angajate persoane din grupuri vulnerabile, unele aflate la primul lor loc de muncă, care au nevoie de un mediu de lucru incluziv, adaptat capacităților și nevoilor lor. Integrarea acestora presupune adesea investiții suplimentare în formare profesională, adaptarea locurilor de muncă și personal specializat de suport, precum consilieri de orientare profesională sau job coach, care îi însoțesc în procesul de integrare și dezvoltare profesională.

Toate acestea generează costuri suplimentare de funcționare, care pot reduce marjele de profit ale întreprinderii, dar care produc, în același timp, beneficii sociale și economice importante: oameni care devin independenți financiar, contribuie prin taxe și impozite, își dezvoltă competențele și nu mai depind exclusiv de sistemele de protecție socială.

Ceea ce pentru o bancă poate apărea ca un cost suplimentar, pentru noi reprezintă și o investiție în oameni și în dezvoltarea comunității.

La AFIN analizăm atât sustenabilitatea economică, cât și misiunea socială a organizației. Ne interesează cine este antreprenorul, ce problemă rezolvă, cum funcționează modelul de afaceri, care sunt sursele de venit, ce contracte are, cum își gestionează fluxurile de numerar și dacă finanțarea solicitată poate genera venituri suficiente pentru rambursare.

Nu ignorăm riscul financiar și nici nu acordăm credite doar pentru că o organizație are o misiune socială frumoasă. Dimpotrivă, încercăm să înțelegem mai bine riscul și să găsim soluții pentru a-l gestiona responsabil. Inclusiv în privința garanțiilor avem o abordare adaptată situației fiecărui beneficiar, în limitele politicilor noastre de creditare.

Dar ceea ce ne diferențiază este faptul că nu oferim doar bani, ci încercăm să construim capacitatea antreprenorilor de a utiliza eficient finanțarea și de a-și dezvolta afacerile.

De aceea, oferim beneficiarilor noștri și servicii gratuite de consultanță, mentorat și sprijin în dezvoltarea afacerii. Dacă am cuantifica valoarea acestor servicii la prețurile practicate pe piață, în anumite cazuri ele ar putea ajunge chiar și la 1.000 de euro pentru un beneficiar. Este o valoare adăugată pe care o oferim fără costuri suplimentare, tocmai pentru că ne dorim ca organizațiile finanțate să devină mai performante, mai stabile și mai sustenabile.

Mai mult, împreună cu SFA – Social Finance Association, organizație care face parte din ecosistemul nostru AFIN – ADV Group – SFA, dezvoltăm și pilotăm mecanisme integrate de finanțare, prin care combinăm granturi, credite și dobânzi subvenționate, alături de consultanță, educație financiară și mentorat.

De ce facem acest lucru? Pentru că o întreprindere socială are nevoie, uneori, de un grant pentru a-și dezvolta capacitatea operațională, de un credit pentru a-și finanța activitatea și de o dobândă subvenționată pentru a reduce presiunea costurilor financiare. Iar dacă adăugăm și sprijinul pentru dezvoltarea competențelor antreprenoriale, cresc semnificativ șansele ca investiția să producă rezultate economice și sociale durabile.

Practic, încercăm să construim soluții financiare în jurul nevoilor reale ale întreprinderilor sociale, nu să obligăm organizațiile de impact social să se adapteze unor produse financiare standardizate.

Diferența esențială este că noi nu ne întrebăm doar ce garanții are organizația astăzi, ci și ce capacitate economică și ce impact social poate construi cu ajutorul finanțării.

Cred că acesta este rolul unei instituții de finanțare socială: nu doar să ofere acces la capital, ci să creeze condițiile prin care capitalul investit să genereze afaceri sustenabile, locuri de muncă incluzive și un impact social care se multiplică în comunitate.

De ce este necesară această majorare de capital acum?

AFIN a trecut de etapa în care trebuia să demonstreze că există o nevoie reală pentru un astfel de instrument financiar. Am pornit de la zero, cu o comunitate de oameni și organizații care au crezut că România are nevoie de o instituție financiară dedicată economiei sociale, construită chiar de cei care cunosc și înțeleg provocările acestui sector.

Astăzi, AFIN este prima instituție financiară nebancară cu capital românesc din România dedicată economiei sociale, construită cu sprijinul a 199 de acționari. Suntem, la rândul nostru, autorizați ca întreprindere socială, ceea ce înseamnă că reinvestim integral profitul pentru dezvoltarea activității și multiplicarea impactului social.

Ceea ce face AFIN cu adevărat special este comunitatea de acționari pe care am reușit să o construim. Peste 70% dintre acționarii noștri sunt ONG-uri, întreprinderi sociale, organizații cu impact social sau persoane care lucrează în economia socială. Avem inclusiv persoane cu dizabilități care au făcut trecerea de la statutul de angajat la cel de antreprenor și care au devenit acționari AFIN.

Practic, am reușit să construim un instrument financiar în care cei care au nevoie de finanțare și cei care înțeleg cel mai bine economia socială pot deveni și coproprietarii soluției. Nu am creat doar o instituție financiară, ci o comunitate de oameni și organizații care au decis să investească împreună în dezvoltarea economiei sociale din România.

Din mai 2023, de când am început activitatea de creditare, am acordat peste 180 de credite către 131 de organizații, cu un volum cumulat de peste 3,2 milioane de euro. Am demonstrat că există cerere pentru finanțare socială, că putem credita responsabil și că întreprinderile sociale și organizațiile neguvernamentale pot fi clienți financiari serioși.

Acum avem nevoie să trecem la următoarea etapă: creșterea capacității de finanțare și extinderea impactului social.

Majorarea de capital de 1,2 milioane de lei este esențială pentru consolidarea capitalului propriu al AFIN, dezvoltarea portofoliului de credite și atragerea unor resurse suplimentare de la instituții financiare și investitori instituționali. Cu cât avem o bază de capital mai solidă, cu atât putem mobiliza mai multe resurse pentru finanțarea întreprinderilor sociale și a ONG-urilor.

Există însă și un motiv de urgență socială. În România, mii de întreprinderi sociale au fost create cu sprijinul fondurilor europene. Pentru multe dintre ele, adevărata provocare începe după finalizarea granturilor, când trebuie să își găsească locul pe piață, să genereze venituri, să își plătească angajații și să devină sustenabile economic.

Dacă nu construim mecanisme de finanțare pentru etapa de consolidare și dezvoltare, riscăm să pierdem o parte importantă din investițiile publice făcute în crearea acestor întreprinderi sociale.

Noi vrem ca AFIN să fie una dintre soluțiile prin care aceste organizații pot trece de la dependența de granturi la dezvoltare economică sustenabilă, prin acces la credite, consultanță, mentorat și instrumente financiare adaptate nevoilor lor.

Pentru mine, această majorare de capital nu este doar despre atragerea a 1,2 milioane de lei. Este despre a aduce noi oameni și organizații într-o comunitate de investitori care cred că economia socială merită să aibă propriile instrumente financiare și că investițiile pot genera nu doar valoare economică, ci și schimbări reale în societate.

Am demonstrat că putem construi împreună o instituție financiară dedicată economiei sociale. Acum vrem să demonstrăm cât de mult impact putem multiplica prin ea.

Cum funcționează multiplicarea prin care 100.000 de lei de capital nou pot susține până la 500.000 de lei în credite?

Această multiplicare este unul dintre cele mai interesante mecanisme prin care capitalul investit într-o instituție financiară poate genera efecte economice și sociale mai mari decât suma investită inițial.

Capitalul propriu este baza pe care putem construi capacitatea de finanțare. El ne permite să absorbim riscuri, să consolidăm indicatorii financiari și să atragem resurse suplimentare de la instituții financiare și investitori instituționali.

De exemplu, dacă atragem 100.000 de lei capital nou, putem utiliza această bază pentru a susține, în anumite condiții, un volum total de creditare de până la 500.000 de lei.

Diferența nu apare automat și nici nu reprezintă un câștig financiar garantat. Ea rezultă din combinarea capitalului propriu cu alte surse de finanțare, în limitele indicatorilor prudențiali și ale capacității de administrare a riscului.

Avem deja parteneriate importante. În 2026, Fondul European de Investiții (EIF) ne-a acordat o finanțare subordonată de 450.000 de euro. De asemenea, avem o finanțare de 500.000 euro de la Impakt EU. Lucrăm și cu mai multe bănci din România care ne-au acordat linii de credit.

Acestea reprezintă pași importanți în consolidarea modelului nostru financiar.

În paralel, continuăm discuțiile pentru atragerea unor resurse suplimentare și pentru dezvoltarea unor instrumente de garantare și de reducere a costului finanțării.

Este important de subliniat că multiplicarea de cinci ori este un potențial de finanțare, nu o formulă automată. Capacitatea efectivă depinde de resursele disponibile, condițiile contractuale, nivelul riscului și evoluția portofoliului.

Din perspectiva impactului social, însă, mecanismul este foarte valoros: un leu investit în capitalul AFIN poate contribui la mobilizarea mai multor lei pentru finanțarea economiei sociale.

Cum se leagă ținta de capitalizare de 1,2 milioane de lei de obiectivul acordării unor credite de aproximativ 15 milioane de lei în 2027?

Obiectivul nostru pentru 2027 este unul ambițios, dar construit pe experiența acumulată și pe nevoia tot mai mare de finanțare pe care o observăm în piață. Cele 1,2 milioane de lei pe care dorim să le atragem nu reprezintă singura sursă din care vom acorda credite. Ele au rolul de a consolida capitalul propriu și de a susține mobilizarea unor resurse suplimentare.

Planul de creditare de aproximativ 15 milioane de lei în 2027 are în vedere utilizarea combinată a capitalului propriu, a resurselor atrase de la finanțatori și a sumelor recuperate din rambursarea creditelor existente.

Portofoliul nostru de credite a ajuns la aproximativ 10,6 milioane de lei, ceea ce arată că am construit deja o activitate financiară relevantă.

Totuși, pentru a accelera creditarea avem nevoie de o bază de capital mai solidă.  Dacă majorarea de capital nu va atinge integral obiectivul propus, nu înseamnă că AFIN își oprește activitatea. Vom continua finanțarea în limita resurselor și a capacității financiare disponibile. În schimb, ritmul de creștere ar putea fi mai redus, iar unele oportunități de finanțare ar putea fi amânate. Pentru noi, obiectivul nu este să acordăm credite cu orice preț, ci să dezvoltăm o instituție financiară solidă, capabilă să sprijine economia socială pe termen lung.

Ce înseamnă să devii acționar AFIN cu o investiție de 5.000 de lei?

În primul rând, înseamnă să devii coproprietar al unei instituții financiare care are o misiune economică și socială foarte clară. AFIN nu este un mecanism de donații. Este o societate comercială, organizată ca societate pe acțiuni, care desfășoară activitate de creditare și urmărește să fie sustenabilă financiar. Un acționar beneficiază de drepturile prevăzute de lege și de documentele societății, inclusiv dreptul de a participa la Adunarea Generală a Acționarilor, de a vota în condițiile aplicabile și de a beneficia de eventuale dividende, dacă societatea realizează profit distribuibil și se aprobă distribuirea acestuia.

Există, desigur, și perspectiva unui câștig financiar pe termen lung, prin dividende sau prin creșterea valorii participației. Dar niciuna dintre aceste posibilități nu este garantată.

De asemenea, acțiunile AFIN nu sunt listate la bursă. Prin urmare, ele nu au lichiditatea unor acțiuni tranzacționate pe o piață reglementată. Transferul lor este posibil în condițiile legii și ale actului constitutiv, dar găsirea unui cumpărător și recuperarea investiției nu sunt garantate.

De aceea, noi invităm alături de AFIN oameni care înțeleg că este o investiție pe termen lung. Pentru mine, valoarea acestei investiții are două componente: una financiară, legată de dezvoltarea unei instituții sustenabile, și una socială, legată de ceea ce putem construi împreună.

Cu 5.000 de lei nu cumperi doar acțiuni într-o companie. Contribui la dezvoltarea unei infrastructuri financiare de care economia socială din România are nevoie.

Cum arată sustenabilitatea financiară a AFIN în acest moment?

Cred că cel mai important indicator al sustenabilității noastre este calitatea portofoliului de credite.

Am acordat peste 180 de credite, iar portofoliul a ajuns la aproximativ 10,6 milioane de lei. La nivelul datelor din octombrie 2026, rata creditelor cu întârzieri mai mari de 90 de zile era de aproximativ 0,6%, ceea ce indică un nivel redus al restanțelor severe. Este un rezultat important, mai ales dacă ne gândim că finanțăm organizații și întreprinderi care, în multe cazuri, au acces limitat la sistemul financiar tradițional.

Acest rezultat confirmă că finanțarea economiei sociale nu trebuie confundată cu finanțarea unor activități fără capacitate de rambursare. În același timp, suntem o instituție financiară aflată încă în etapa de dezvoltare. Sustenabilitatea pe termen lung presupune creșterea veniturilor din activitatea de creditare, controlul costurilor operaționale, gestionarea atentă a riscurilor și diversificarea surselor de finanțare. Nu este suficient să avem impact social. Trebuie să avem și un model economic sănătos, care să ne permită să continuăm finanțarea peste cinci, zece sau douăzeci de ani. Pentru noi, performanța financiară și impactul social nu sunt obiective opuse. Dimpotrivă, se susțin reciproc.

Ce se întâmplă atunci când o organizație finanțată nu mai poate plăti la timp?

Primul lucru pe care încercăm să îl facem este să înțelegem ce s-a întâmplat. O întârziere la plată nu înseamnă automat că organizația nu mai este viabilă. Uneori poate fi vorba despre întârzieri în încasarea unor facturi, decalaje în rambursarea cheltuielilor din proiecte europene sau probleme temporare de lichiditate. Analizăm situația financiară, discutăm cu antreprenorul și încercăm să identificăm dacă există o soluție realistă de redresare. În funcție de situație și de regulile aplicabile, pot fi analizate măsuri precum ajustarea calendarului de rambursare sau restructurarea finanțării.

Dar este important să spunem foarte clar că AFIN este o instituție financiară, nu o organizație care acordă ajutoare nerambursabile. Avem responsabilitatea de a proteja capitalul acționarilor și resursele finanțatorilor noștri. De aceea, orice soluție trebuie să fie fundamentată economic și să ofere o perspectivă credibilă de recuperare a creditului.

Cred însă că aici se vede una dintre diferențele importante ale finanțării sociale: nu ne limităm la a constata o problemă financiară, ci încercăm să înțelegem dacă și cum poate fi rezolvată, fără să compromitem disciplina financiară.

După peste 180 de credite acordate, ce ați înțeles despre economia socială din România și nu era evident la început?

Am înțeles că economia socială din România are un potențial antreprenorial mult mai mare decât este perceput din exterior și că avem nevoie să schimbăm fundamental modul în care privim acest sector.

Economia socială nu este o economie de nișă și nici o formă de caritate. Este un pilon important al economiei unei țări, care creează locuri de muncă, generează valoare economică, dezvoltă servicii esențiale și contribuie la reducerea inegalităților sociale și teritoriale. În multe țări europene, economia socială este recunoscută ca un partener strategic în dezvoltarea economică, în creșterea rezilienței comunităților și în tranziția către o economie mai incluzivă și mai sustenabilă.

În România, întâlnim antreprenori extraordinari, care construiesc afaceri în domenii foarte diverse, de la producție și servicii până la educație, sănătate, economie circulară sau turism. Sunt oameni care demonstrează că poți dezvolta o activitate economică sustenabilă și, în același timp, să rezolvi probleme sociale sau de mediu. Acești antreprenori nu cer să fie tratați ca beneficiari de ajutor, ci să aibă acces la aceleași oportunități de dezvoltare ca orice alt actor economic, prin instrumente adaptate particularităților lor.

Dar experiența AFIN ne-a arătat și că accesul la bani este doar o parte a problemei. Multe organizații au nevoie de educație financiară, de sprijin în construirea unui model de afaceri viabil, de management financiar, de dezvoltarea vânzărilor, de acces la piețe și de mentorat. Uneori, un antreprenor are o idee socială excelentă, dar nu știe să își calculeze corect prețurile, să își gestioneze fluxul de numerar sau să planifice investițiile. Alteori, are deja clienți și contracte, dar nu dispune de capitalul de lucru necesar pentru a le onora.

Am mai înțeles ceva important: o întreprindere socială nu poate fi evaluată exclusiv prin profitul pe care îl generează, ci și prin valoarea economică și socială pe care o creează în comunitate. O întreprindere socială de inserție, de exemplu, poate avea costuri suplimentare pentru integrarea profesională a persoanelor vulnerabile, dar beneficiile pentru societate sunt mult mai ample: locuri de muncă, autonomie financiară, contribuții la bugetul public și reducerea dependenței de prestații sociale.

Tocmai de aceea, noi nu vedem AFIN ca pe o instituție financiară izolată. Construim un ecosistem împreună cu ADV Group și SFA – Social Finance Association, în care finanțarea este completată de educație financiară, consultanță, mentorat, accelerare antreprenorială și dezvoltarea unor mecanisme inovatoare de finanțare, precum garantarea creditelor, subvenționarea dobânzilor sau combinarea granturilor cu instrumentele financiare.

Cred că una dintre marile provocări ale economiei sociale românești este trecerea de la o cultură predominant orientată spre accesarea granturilor la una orientată spre dezvoltarea unor organizații economic sustenabile, capabile să genereze venituri proprii și să concureze pe piață.

Granturile sunt esențiale pentru inovare, testarea unor soluții, lansarea unor afaceri și dezvoltarea pieței. Dar, pentru ca o întreprindere socială să crească, are nevoie și de credite, investiții, contracte comerciale, acces la achiziții publice și private și parteneriate pe termen lung.

Mai mult, cred că România trebuie să înceapă să privească economia socială ca pe o componentă strategică a dezvoltării economice naționale, nu doar ca pe un instrument de incluziune socială sau ca pe un sector dependent de fonduri europene. Avem nevoie de politici publice coerente, de achiziții responsabile social, de stimulente pentru investițiile cu impact și de instituții financiare specializate care să susțină dezvoltarea acestui sector.

Cea mai importantă lecție pe care am învățat-o este că nu putem construi o economie socială puternică doar finanțând proiecte. Trebuie să construim organizații puternice, antreprenori pregătiți și un ecosistem care să le ofere resursele și oportunitățile necesare pentru a se dezvolta.

Pentru că, în final, o economie socială puternică înseamnă și o economie națională mai puternică, mai incluzivă și mai rezilientă. Iar investiția în economia socială nu este doar o investiție în rezolvarea unor probleme sociale, ci o investiție în dezvoltarea economică și în viitorul comunităților noastre.

La finalul lui 2027, ce rezultat concret v-ar face să spuneți că această campanie și-a atins scopul?

Mi-aș dori ca la finalul lui 2027 să putem spune că AFIN a devenit o instituție financiară mai puternică, cu o capacitate semnificativ mai mare de a susține economia socială. Dar, dincolo de cifre, cel mai mult mi-aș dori să vedem organizații care au trecut la următorul nivel de dezvoltare datorită accesului la finanțare. Să vedem întreprinderi sociale care au creat noi locuri de muncă, inclusiv pentru persoane cu dizabilități și din alte grupuri vulnerabile.

Să vedem organizații care au reușit să își diversifice veniturile, să câștige contracte noi, să investească în echipamente și să devină mai puțin dependente de granturi.

Să vedem comunități în care există servicii sociale, educaționale sau de mediu care, fără această finanțare, nu s-ar fi dezvoltat.

Avem deja dovezi că modelul funcționează. Potrivit raportului nostru de impact pentru 2025, finanțările AFIN au contribuit la susținerea a 575 de locuri de muncă, dintre care 73,5% ocupate de femei, iar organizațiile finanțate au ajuns la peste 36.000 de beneficiari și au dezvoltat 254 de parteneriate locale.

Mi-aș dori ca la finalul lui 2027 să putem demonstra că am multiplicat aceste rezultate, păstrând în același timp un portofoliu de credite sănătos și o instituție financiară sustenabilă.

Mai există însă un rezultat la care țin foarte mult: să demonstrăm că în România putem mobiliza capital privat pentru a construi soluții economice la probleme sociale.

Că oamenii de afaceri, antreprenorii, profesioniștii și investitorii pot contribui împreună la dezvoltarea unei economii mai incluzive.

Pentru mine, succesul AFIN nu se va măsura doar în milioanele de lei acordate ca împrumuturi, ci în numărul organizațiilor care vor deveni mai puternice și în viețile oamenilor care se vor schimba datorită lor.

Aceasta este, de fapt, miza noastră: să transformăm capitalul financiar în capital social și să demonstrăm că investițiile cu impact pot construi o economie mai bună pentru toți.

Articol susținut de AFIN.