Sari direct la conținut

Ce presupune un referendum pe o tema de interes national: pragul de participare – 30% din alegatorii inscrisi pe liste; 25% trebuie sa spuna DA sau NU/ Presedintele trebuie sa consulte Parlamentul

HotNews.ro

​Legea referendumului a fost modificata in mai multe randuri, in 2012 si in 2013, ultima modificarea fiind cea referitoare la pragul de participare necesar pentru a fi valabil. Astfel, pentru ca un referendum sa fie valabi, trebuie sa participe 30% din alegatorii inscrisi pe listele electorale permanente, iar pentru a fi validat trebuie ca 25% dintre acestia sa spuna DA sau NU la intrebarea adresata pe buletine. Pentru a putea declansa referendumul, presedintele trebuie sa ceara consultarea Parlamentului, insa poate organiza referendumul chiar daca nu primeste un punct de vedere de la parlament in termenul de 20 de zile stabilit de lege.

Ce spune Constitutia la Art. 90:

Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

Potrivit Legii 341/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului:

  • „Referendumul este valabil daca la acesta participa cel putin 30% din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente”.
  • Rezultatul referendumului este validat daca optiunile valabil exprimate reprezinta cel putin 25% din cei inscrisi pe listele electorale permanente”.
  • Cetatenii sunt chemati sa se pronunte prin DA sau NU asupra problemei supuse referendumului, decizand cu majoritatea voturilor valabil exprimate.”

Cateva cifre relevante:

  • 18.935.857 alegatori (inscrisi la data de 11 decembrie 2016)
  • 30% din acestia inseamna: 5.680.757 alegatori
  • 25% din acestia inseamna: 4.733.965
  • La alegerile din 11 decembrie au votat: 7.323.368

Ce spune legea in privinta organizarii referendumului pe o tema de interes national. Vezi aici textul actualizat al legii privind organizarea si desfasurarea referendumului

Art. 11:

(1) Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional.

(2) Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret.

(3) Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Preşedintelui.

(4) Dacă Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere în termenul stabilit la alin. (3), Preşedintele României emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.

ATENTIE! Curtea Constitutionala a declarat neconstitutional articolul 12 din lege, cel care stabilea ce probleme sunt cele de interes national.

Redam mai jos articolul respectiv:

Art. 12:

(1) Sunt considerate probleme de interes naţional în sensul art. 11:

A. Adoptarea unor măsuri privind reforma şi strategia economică a ţării

B. Adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la:

a) regimul general al proprietăţii publice şi private;

b) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;

c) organizarea generală a învăţământului;

d) structura sistemului naţional de apărare, organizarea armatei, participarea forţelor armate la unele operaţiuni internaţionale;

e) încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaţionale pe durată nedeterminată sau pe o perioadă mai mare de 10 ani;

f) integrarea României în structurile europene şi euroatlantice;

g) regimul general al cultelor;

„Se deduce, fără echivoc, că art.90 din Constituţie stabileşte competenţa exclusivă a Preşedintelui în determinarea problemelor de interes naţional ce se supun referendumului, chiar dacă consultarea Parlamentului este obligatorie. Numai Preşedintele României are dreptul de a decide care sunt problemele de interes naţional şi, în cadrul acestora, de a stabili, prin decret, problema concretă ce se supune referendumului şi data desfăşurării acestuia.”

Practic, aceasta decizie face ca presedintele sa poata convoca referendum national pe orice tema considera a fi de interes national

Vezi aici textul deciziei CCR

Decizie CCR 567 in 2006

Guvernul este cel care organizeaza efectiv referendumul.

Art. 15^1 (3) Guvernul stabileşte prin hotărâre programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru referendum, bugetul şi cheltuielile necesare în vederea organizării şi desfăşurării scrutinului, modelul copiei listei electorale permanente, modelul copiei de pe lista electorală suplimentară sau, după caz, modelul tabelelor electorale, modelul ştampilei Biroului Electoral Central, a biroului electoral judeţean, a Biroului Electoral al Municipiului Bucureşti, a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, modelul ştampilei de control a secţiei de votare şi modelul ştampilei cu menţiunea VOTAT, modelul buletinului de vot, modelul timbrului autocolant, condiţiile de tipărire, gestionare şi utilizare a acestora, măsurile care trebuie luate de autorităţile publice centrale şi locale pentru buna organizare şi desfăşurare a scrutinului.

Alte dispozitii din lege:

  • Obiectul şi data referendumului local se stabilesc şi se aduc la cunoştinţă publică cu cel puţin 20 de zile înainte de ziua desfăşurării acestuia.
  • Aducerea la cunoştinţă publică a datei referendumului local se face prin orice mijloace de informare în masă.
  • Pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului, în termen de 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului se înfiinţează, după caz: Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripţie, oficii electorale, biroul electoral pentru secţiile de votare organizate în afara ţării, precum şi birouri electorale ale secţiilor de votare.
  • In cazul referendumului naţional, birourile electorale de circumscripţie ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti, oficiile electorale şi biroul electoral pentru secţiile de votare organizate în afara ţării se compun dintr-un preşedinte şi cel mult 6 delegaţi ai partidelor politice reprezentate în Parlament
  • În cazul organizării unui referendum naţional, se constituie birouri electorale de circumscripţie doar la nivel de judeţ şi la nivelul municipiului Bucureşti, birou electoral pentru secţiile de votare organizate în afara ţării, precum şi oficii electorale de sector al municipiului Bucureşti.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro