Ce s-a schimbat după accidentul de la 2 Mai? Despre centrul de dezintoxicare
La doi ani de la accidentul din 2 Mai, în care doi tineri au fost uciși de un șofer care consumase droguri, nu a fost construit niciun centru de dezintoxicare, deși acest lucru era prevăzut de o lege adoptată ca urmare a tragediei. Tot la 2 ani de la accident, Vlad Pascu și-a aflat pedeapsa: a fost condamnat definitiv la zece ani de închisoare.
- Șapte legi care pedepsesc infracțiunile care au legătură cu drogurile au fost promulgate în ultimii doi ani, dar un număr dublu de alte propuneri legislative au rămas în sertarele parlamentarilor.
- Legile adoptate prevăd înființarea Registrului traficanților de droguri și construcția unor centre de dezintoxicare pentru persoanele cu dependențe, dar niciuna nu s-a întâmplat
- Unul dintre proiectele blocate în Parlament propune schimbarea codului penal privind infracțiunea pentru conducerea sub influență: din „sub influența substanțelor psihoactive” în „dacă are în sânge substanțe”. Dacă proiectul, în forma actuală, ar deveni lege, ar băga la închisoare și șoferi care au luat o pastilă de nurofen sau algocalmin, crede expertul criminolog Vlad Zaha.
În dimineața zilei de 19 august 2023, Vlad Pascu, aflat la volan sub influența drogurilor, intra cu mașina într-un grup de studenți care se întorceau pe jos din Vama Veche. Doi dintre ei, Sebastian și Roberta, au murit, iar alți trei au fost răniți.
Accidentul din 2 Mai a produs o undă de șoc și revoltă în societate, mai ales că după tragedie au ieșit la iveală mai multe nereguli, inclusiv faptul că autorul accidentului mai fusese oprit de poliție în acea noapte, dar a fost lăsat să meargă mai departe.
A fost momentul când s-au intensificat discuțiile despre măsuri privind combaterea consumului și traficului de droguri în România, iar politicienii au făcut coadă în Parlament cu proiecte de lege.
HotNews a analizat toate proiectele depuse din septembrie 2023 până prezent, ale căror propuneri au legătură cu infracțiuni privind drogurile, folosind informații de pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului, la secțiunea de urmărire a proiectelor legislative depuse.
Sunt 21 de inițiative legislative, dintre care două treimi au rămas la stadiul de propunere.
Legea „2 Mai” cu pedepse mai mari pentru traficanți
La două luni după tragedie, 65 de deputați PSD, PNL și neafiliați au depus un proiect legislativ ce avea să devină, în martie 2024, Legea „2 Mai” (Legea nr. 58/2024).
„Tragediile care au avut loc în ultima perioadă vorbesc de la sine: tineri care şi-au pierdut viața din cauza inconştienței celor aflați sub influența drogurilor sau a substanțelor psihoactive”, scrie în expunerea de motive atașată proiectului de lege.
Legea prevedea ca traficanții de droguri de mare risc vor executa obligatoriu o pedeapsă cu executare, eliminând posibilitatea unei pedepse sub supraveghere. Proiectul creștea și pedepsele cu închisoare pentru trafic de droguri: de la trei la zece ani, față de 2 la 7 ani.
Un alt proiect legislativ depus în decembrie 2023 a devenit Legea nr. 172/2024 în mai 2024. În expunerea de motive, patru senatori și un deputat PSD nu invocă accidentul de la 2 Mai, dar precizează: „Din ce în ce mai des, organele de poliție raportează accidente rutiere grave, unele soldate cu victime omeneşti, comise de persoane, îndeosebi tineri, după ce au consumat droguri, ori alte substanțe psihoactive, sau care se aflau în stare de ebrietate”.
Legea a înăsprit pedepsele pentru șoferii fără permis sau care se află sub influența alcoolului și/sau drogurilor și mărește durata interdicției de a conduce (de la 1 la 10 ani, față de 1-5 ani, cât era anterior).
Aproape 28.000 de persoane în registrul traficanților de droguri
Tot în decembrie 2023, 60 de deputați și senatori PNL și un senator neafiliat au elaborat un proiect care propunea înființarea unui „Registru Național Automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni din sfera traficului de droguri”. Adică o evidență digitală a persoanelor condamnate în România pentru trafic de droguri.
Nici acest text de proiect nu este invocat explicit accidentul de la 2 Mai, însă parlamentarii menționează: „Evenimentele prezentate în spațiul public în ultima perioadă au arătat, fără dubiu, amploarea dobândită de fenomenul infracțional în sfera ilicitului de droguri”.
Proiectul a devenit, în martie 2024, Legea nr. 61/2024.
În registru, care este funcțional de anul acesta, figurau în iulie 27.915 de persoane care au comis infracțiuni ce au legătură cu traficul de droguri, potrivit datelor Inspectoratul General al Poliției Române, solicitate de HotNews.
Baza de date este operaționalizată de Ministerul Afacerilor Interne, iar unitățile Poliției Române au acces direct la aceasta.
Înregistrarea în registru se face „automat, prin preluarea în acest sistem de evidenţă a datelor cu caracter personal şi a datelor judiciare introduse în evidenţele cazierului judiciar privind persoanele fizice”.
Despre acest subiect a scris și site-ul de investigație Snoop.ro, care a arătat că toți cei înregistrați, inclusiv persoanele care au fost reabilitate, după ce au fost condamnate pentru trafic de droguri, sunt acum obligate să meargă la Poliție, să declare detalii din viață și să semneze declarații la fiecare trei luni.
„O măsură extra penală, extra judiciară”
Introducerea registrului a fost contestată de unele voci din societatea civilă.
Vlad Zaha, specializat la Universitățile Oxford și Manchester în politicile publice din domeniul drogurilor, susține că acesta este „o măsură extra penală, extra judiciară, din punct de vedere criminologic, cât se poate de inumană și ineficientă”.
Odată ajunși acolo, oamenii pot „să adopte această identitate de traficant”, pentru că „statul român îți repetă mai mult și mai dur că tu ești traficant, că trebuie să vii la poliție, că nu contează dacă ai fost reabilitat sau dacă ți-ai ispășit pedepsele de acum zeci de ani”, spune Zaha.
Nu s-a construit niciun centru de dezintoxicare
În iulie 2024, a devenit lege un alt proiect legislativ depus de un deputat PSD, doi deputați neafiliați, mai mulți deputați PNL și doi senatori PNL – Nicolae Ciucă, fost premier, și Alina Gorghiu, ministră a Justiției la momentul accidentului de la 2 Mai.
Legea prevede înființarea unor centre de dezintoxicare și recuperare a dependenților de droguri în fiecare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României.
Pentru construcția și funcționarea lor, legea spune că banii vor veni din două părți: 50% de la Ministerul Sănătății (bugetul de stat) și 50% fie din bugetele autorităților locale interesate, fie din fonduri europene.
Criminologul Vlad Zaha avertizează însă că există o nuanță în sintagma „bugetele autorităților locale interesate”.
„Practic permite ca această lege să nu fie aplicată niciodată prin pretextul că, să spunem, nicio autoritate locală nu și-a declarat interesul de a plăti milioane sau zeci de milioane de euro pentru un astfel de centru. În primul rând sunt foarte puține bugete locale care își permit o astfel de investiție din taxe sau din bugetul primăriilor”.
Legea a intrat în vigoare acum un an și o lună. HotNews a întrebat Ministerul Sănătății despre situația acestor centre, dacă a început construcția vreunuia dintre ele.
Ministerul ne-a răspuns că se „reorganizează” centrele de sănătate mintală deja existente în cadrul spitalelor publice: atribuțiile acestora sunt preluate de la fosta Agenție Națională Antidrog și sunt mutate sub „coordonarea metodologică” a Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog (CNSMLA).
„O constatare macabră”
Din luna mai 2025, centrele au fost redenumite Centre de sănătate mintală și pentru prevenirea adicțiilor (CSMPA). Serviciul de prevenire a adicțiilor se referă la „totalitatea măsurilor de consiliere psihologică, evaluare psihologică și psihologie educațională menite să scadă riscul de inițiere și complicațiile medicale și psihologice asociate adicțiilor, inclusiv complicațiile patologiei de injectare”.
În fiecare județ, în afară de Giurgiu, a fost stabilit câte un spital în care va funcționa centrul de sănătate mintală și prevenirea adicțiilor, arată lista adoptată de Guvern în urmă cu trei luni. În București, au fost stabilite trei spitale: de Psihiatrie Titan „Dr. Constantin Gorgos”, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” și Centrul de Evaluare și Tratament al Toxicodependențelor pentru Tineri „Sfântul Stelian”.
Cu alte cuvinte, nu există niciun centru nou construit pentru tratarea persoanelor dependente.
„O constatare macabră pe care o fac alături de colegii mei, inclusiv medici care se ocupă de zona adicției. Unde mai exact vor fi poziționate aceste opt centre regionale de dezintoxicare? Vor fi lângă cele opt spitale regionale promise de toate guvernele de aproape 20 de ani încoace și neconstruite niciodată?”, spune Vlad Zaha.
14 proiecte legislative „la sertar”
În total, șapte legi care au legătură cu infracțiuni privind drogurile au fost promulgate în perioada septembrie 2023 – august 2025: cele elaborate anterior și încă trei care au legătură cu stabilirea zilei de 31 mai ca zi națională de conștientizare a riscurilor asociate consumului de droguri, iar încă două care completează lista drogurilor de risc și mare risc.
În aceeași perioadă, au mai fost depuse și alte proiecte legislative ce propun modificări sau completări la legile privind infracțiuni care au legătură cu drogurile. 14 astfel de proiecte care în prezent se află în „sertarele” Parlamentului: fie se așteaptă diverse rapoarte de la comisii pentru a continua procesul legislativ, fie urmează să fie votate de deputați în ședințe.
Unul dintre acestea a fost depus la Camera Deputaților în septembrie 2023, de opt deputați neafiliați, unul de la PSD și unul de la USR. Ei propun ca deținerea pentru consum propriu a maxim trei grame de cannabis să fie pedepsită doar contravențional (1.000 – 3.000 de lei), nu și penal, arătând exemple de dezincriminare în state europene precum Belgia (până în trei grame) și Spania (până în 100 de grame).
Proiectul „urmează să intre pe ordinea de zi” pentru a fi votat de deputați, însă a primit în decembrie 2023 raport negativ din partea Comisiilor de sănătate și familie, juridică și pentru apărare și ordine publică, invocând că o eventuală dezincriminare poate încuraja și alte persoane să consume cannabis.
Vlad Zaha spune, în dialogul cu HotNews, că acest proiect ar scuti „cel puțin 3.000 de oameni anual de dosare penale și ar permite oamenilor să ceară ajutor fără frică de stigmatizare”.
Proiectul „controversat”, depus de fosta ministră Gorghiu
În luna ianuarie a acestui an, fosta ministră a Justiției, Alina Gorghiu, anunța că a depus, alături de patru parlamentari PSD și 15 de la PNL, un proiect legislativ. Acesta a stârnit mari controverse în comunitatea civică.
Inițiativa propune modificarea articolului 336 din Codul Penal astfel încât sintagma „persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive” să fie înlocuită cu „conducerea unui vehicul având în sânge alcool sau alte substanțe”. Potrivit proiectului de lege, comiterea acestei infracțiuni se va pedepsi cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Această inițiativă a venit după ce Curtea Supremă a stabilit că, în cazul șoferilor depistați cu substanțe psihoactive, va fi infracțiune numai dacă se va demonstra că persoanelor în cauză le-a fost afectată și capacitatea de a conduce.
Într-un punct de vedere transmis ulterior depunerii proiectului, Consiliul Superior al Magistraturii a concluzionat că nu poate fi adoptat în forma depusă. Instituția a explicat că poate deveni infracțiune pentru șoferi și consumul de medicamente cu substanțe psihoactive, cum sunt, de exemplu, cele cu codeină sau pseudoefedrină.
„Acest proiect de lege trebuie să fie îngropat”
În prezent, proiectul a fost trimis Comisiilor permanente ale Camerei Deputaților pentru rapoartele necesare. Specialistul Vlad Zaha critică expunerea de motive a proiectului:
„Nu prezintă niciun studiu, nicio aproximare, nicio proiecție de ce ar putea schimba această modificare, se limitează doar la maxime populiste care nici nu au legătură cu realitatea”, spune Vlad Zaha.
Condamnarea lui Vlad Pascu
În dimineața zilei de 19 august 2023, Vlad Pascu, aflat la volan sub influența drogurilor, a intrat cu mașina într-un grup de studenți care se întorceau pe jos din Vama Veche pe marginea drumului dintre cele două stațiuni. Pe doi dintre ei, Sebastian și Roberta, i-a ucis, iar alți trei au fost răniți.
Vlad Pascu fusese oprit de poliție de două ori cu o zi înaintea tragediei și chiar în aceeași noapte. A fost lăsat să plece de la sediul poliției fără a fi testat pentru consum de droguri, deși i-au fost găsite droguri în mașină, iar autoturismul nu avea asigurare RCA valabilă.
La mai puțin de o oră, Vlad Pascu a provocat accidentul.
În primă instanță, în luna ianuarie, Pascu a fost condamnat la zece ani de închisoare. În luna iunie, procesul care a durat un an și opt luni – timp în care el a stat în arest preventiv -, s-a terminat.
Joi, 21 august, Curtea de Apel Constanța l-a condamnat pe Vlad Pascu la zece ani de închisoare cu executare. Decizia este definitivă.
El a primit 7 ani de închisoare pentru ucidere din culpă, 2 ani și 8 luni de închisoare pentru vătămare corporală din culpă, 3 ani și 4 luni de închisoare pentru conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe și 3 ani pentru părăsirea locului accidentului. Instanța a hotărât o pedeapsă cumulată de 10 ani de închisoare.
INTERVIURILE HotNews.ro