Guvernul anunță schimbări după valul de reclamații privind buletinul electronic. Prima măsură

Guvernul a anunțat prima măsură după sesizările primite de la cetățeni pe platforma „Fără Hârtie” privind emiterea Cărții Electronice de Identitate (CEI), în contextul a peste 300 de reclamații din categoria „Pașaport și Carte de Identitate”.

Măsura constă într-o îndrumare emisă de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP), prin care funcționarii sunt obligați să verifice datele de stare civilă direct în sistemele informatice, fără a mai solicita documente fizice de la cetățeni, a transmis Guvernul într-un comunicat de presă. Decizia se aplică din 25 martie 2026.

Aceasta vine după ce cetățenii au reclamat că li se cer, la fiecare reînnoire a actului de identitate, documente precum certificate de naștere, căsătorie sau hotărâri de divorț, deși acestea au fost deja depuse anterior și există în bazele de date ale statului.

Guvernul susține că are în lucru soluții pentru 21 de probleme semnalate, număr dublu față de obiectivul inițial, însă majoritatea acestora nu au încă o rezolvare concretă.

Unele schimbări, în stadiu incipient

În cazul adeverinței de domiciliu, document cerut frecvent de bănci și notari în lipsa accesului direct la baza de date, Guvernul spune că băncile au primit deja acces la evidența persoanelor și nu mai solicită adeverința. Pentru notari, un mecanism similar este în testare.

Problema a apărut în contextul în care, pe noile cărți electronice de identitate, adresa nu mai este tipărită, ci stocată pe cip.

Pentru extrasul de carte funciară, solicitat pentru dovedirea domiciliului, deși informațiile există în sistemele statului, o altă îndrumare prevede că funcționarii trebuie să interogheze direct baza de date a ANCPI. Documentul generat electronic este considerat suficient, iar varianta pe hârtie poate fi cerută doar dacă sistemele nu funcționează.

Un serviciu online pentru stabilirea reședinței este în curs de dezvoltare și ar putea fi disponibil până la finalul lunii mai 2026, potrivit Guvernului. În paralel, Ministerul Afacerilor Interne analizează posibilitatea exprimării online a acordului de „luare în spațiu”.

Această măsură vine după ce cetățenii au semnalat că sunt obligați să se prezinte fizic la ghișeu, uneori împreună cu proprietarul locuinței, inclusiv în situații în care acesta nu se poate deplasa sau locuiește în altă localitate.

De ce durează de 5 ori mai mult să-ți schimbi adresa decât să-ți faci un buletin nou

HotNews a semnalat luna aceasta valul de reclamații pe care îl fac românii pe platforma „Fără Hârtie”, lansată recent de Guvern, cu privire la  problemele întâmpinate la schimbarea adresei de pe cărțile de identitate electronică.  Pentru siguranță și flexibilitate, adresa nu mai apare pe card, ci este stocată pe cip.

Teoretic, schimbarea adresei ar trebui să se facă în câteva minute, prin actualizarea informațiilor de pe cip, fără să fii nevoit să-ți schimbi buletinul electronic. Practic, însă, rescrierea adresei nu e posibilă momentan decât într-un singur loc din București, iar DGEP/MAI a susținut că ar dura „cel puțin de 5 ori mai mult” decât să-ți faci o nouă carte electronică de identitate.

Ce au semnalat cetățenii

Principalele probleme semnalate au evidențiat:

1. Adulților li se solicită certificatul de naștere la fiecare reînnoire a actului de identitate, deși documentul a fost depus și înregistrat în sistem la prima emitere și nu suferă modificări în timp.

2. La emiterea primului act de identitate al copilului la împlinirea vârstei de 14 ani, funcționarii solicită certificatul de naștere indiferent de data la care acesta a fost emis, deși pentru documentele recente datele sunt disponibile direct în sistem.

3. Cetățenii divorțați sunt obligați să prezinte hotărârea de divorț în original la fiecare schimbare a actului de identitate, inclusiv după zeci de ani de la pronunțare, deși documentul a mai fost depus anterior.

4. Cetățenii căsătoriți sunt obligați să prezinte certificatul de căsătorie la fiecare reînnoire a actului de identitate, inclusiv atunci când nu au intervenit modificări de nume sau stare civilă.

5. Cetățenii sunt obligați să prezinte certificatul de deces al soțului/soției, al unui proprietar de imobil sau al altui terț relevant pentru dosar, deși decesul este un eveniment înregistrat de statul român și disponibil în propriile sisteme informatice.

6. Extrasul de carte funciară este solicitat cetățenilor pentru dovedirea adresei de domiciliu, deși acest document este disponibil direct prin baza de date a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).

7. Cetățenii care nu sunt proprietarii imobilului la adresa cărora doresc să își stabilească domiciliul sunt obligați să aducă proprietarul fizic la ghișeu, inclusiv atunci când acesta este în vârstă, bolnav sau locuiește în altă localitate.

8. Unele ghișee de evidență a persoanelor solicită prezența ambilor părinți pentru eliberarea actului de identitate al unui minor, deși legea prevede că este suficientă prezența unui singur părinte sau a reprezentantului legal.

9. Cetățenii sesizează că ridicarea noii Cărți Electronice de Identitate se face exclusiv la ghișeu, fără posibilitatea livrării prin poștă, cum se practică pentru alte documente.

10. Programul de lucru al ghișeelor de evidență a persoanelor, de regulă între orele 8:00 și 16:00, este inaccesibil pentru cetățenii cu program de lucru standard, care sunt nevoiți să folosească zile de concediu pentru proceduri administrative.

11. Persoanele cu dificultăți de deplasare, vârstnicii și cei din localități izolate nu pot accesa serviciile de eliberare a actelor de identitate, neexistând proceduri alternative sau servicii mobile suficient dezvoltate la nivel județean.

12. La emiterea unui CEI nou, seria și numărul actului se schimbă, ceea ce a generat blocaje în relația cu băncile, care nu recunoșteau sau nu puteau actualiza automat noul act de identitate.

13. La emiterea unui CEI nou, administratorii de firme sunt obligați să actualizeze manual datele în Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), cu costuri de timp și financiare.

14. Certificatul digital pentru semnătură electronică avansată încorporat în Cartea Electronică de Identitate nu este recunoscut de Spațiul Virtual Privat (SPV) al ANAF pentru autentificare și semnarea declarațiilor fiscale.

15. La emiterea unui CEI nou, angajatorii sunt nevoiți să actualizeze manual datele salariaților în Registrul Electronic de Evidență a Salariaților (ReGES).

16. Posesorii de Carte Electronică de Identitate nu pot stabili sau actualiza viza de reședință în mediu online, fiind nevoiți să se prezinte fizic la ghișeu.

17. Schimbarea domiciliului pe Cartea Electronică de Identitate necesită prezentarea fizică la ghișeu cu un dosar complet de documente.

18. Cetățenii nu pot citi datele stocate pe cipul Cărții Electronice de Identitate cu telefonul mobil, limitând accesul la funcționalitățile digitale ale documentului.

19. Cetățenii care au dobândit sau redobândit cetățenia română sunt supuși unor verificări suplimentare la fiecare solicitare de act de identitate, fără un termen clar comunicat și fără nicio notificare pe durata procesului.

20. Autorități publice locale — primării, direcții de taxe, instituții județene — solicită cetățenilor posesorii de CEI adeverința de atestare a domiciliului, deși adresa este înscrisă electronic pe cipul documentului.

21. Notarii solicită adeverința de atestare a domiciliului posesorilor de Carte Electronică de Identitate, din cauza lipsei accesului la baza de date care permite citirea automată a acestei informații.