Ce se întâmplă cu Salina Praid. Experți europeni: „Ar fi mult mai indicat să deschidem o altă mină”

Experți ai Asociației Europene a Producătorilor de Sare (EUsalt), care s-au aflat la Praid într-o vizită tehnică și au evaluat situația creată după inundarea salinei, au prezentat două opțiuni, una de salvare și stabilizare a minei existente și a doua de deschidere a unei noi galerii de vizitare și de producție, potrivit Agerpres.

Directorul de investiții al Salrom, Nicolae Sebastian Șoltuz, a prezentat, vineri, la Praid, propunerile celor doi experți EUsalt, care urmează să se regăsească într-un raport prezentat de aceștia.

„Sunt două sugestii. Se lucrează la un raport în sensul ăsta. (…) Prima ar fi evacuarea controlată a apei din mine și, odată cu evacuarea apei, rambleierea minelor vechi, deci umplerea cu pietriș, balast, pentru stabilizare (…), urmând ca apoi, concomitent cu rambleierea, să fie blocate, betonate căile de acces, pentru că minele vechi comunică prin patru galerii subterane cu mina turistică și mina în care se făcea extracția, motiv pentru care și acestea au fost inundate la vremea respectivă”, a declarat Nicolae Sebastian Șoltuz.

„Deci, blocarea canalelor respective și, ulterior, încercarea de scoatere, la fel controlată, a apei din mina turistică și din mina de extracție, dacă este posibil, în funcție de ce vor spune rapoartele, ce va spune studiul respectiv în privința stabilității. Au spus că, din punctul lor de vedere, acesta este un proces de lungă durată și cu niște costuri fantastice. Gândiți-vă că volumul de material de umplere care ar trebui băgat doar în minele vechi, deci cele care sunt cele mai la suprafață, ar fi vorba de aproape 1.800.000 de tone de pietriș, deci vorbim de milioane de euro, numai materialul în sine”, a continuat oficialul Salrom.

„Ar fi mult mai indicat să deschidem o altă mină”

A doua variantă propusă, considerată mult mai fezabilă de către experți, și pe care directorul de investiții al Salrom este de părere că trebuie luată în considerare, este deschiderea unei noi galerii de vizitare, respective de producție.

„Sugestia lor a fost că ar fi mult mai indicat, dacă ar exista posibilitatea de deschidere de o altă mină turistică și implicit o altă mină de extracție, folosind oamenii pe care îi avem aici, prin două galerii de acces, săpate concomitent, una care să se ducă în mina turistică, în zona turistică, pe care o vom crea separat și una care să se ducă în zona de extracție, care va fi creată separat. Cele două galerii de acces, odată formate, au și rolul ventilației, deci nu ar fi nevoie de un puț de aeraj, care ar fi foarte scump și mult mai greu de făcut. (…) Astea sunt cele două soluții, cele două sugestii pe care le-au dat experții”, a arătat directorul de investiții al Salrom.

Referindu-se la prima sugestie, respectiv scoaterea controlată a apei și rambleierea minelor vechi, Nicolae Sebastian Șoltuz a punctat că experții au arătat că nu este o soluție definitivă, întrucât apele vor continua să se inflitreze, dacă nu din pârâu, cum s-a întâmplat până acum, o vor face din apele subterane, cum se infiltrează și în prezent, precum și din apele venite de pe versanți.

Întrebat dacă minele existente vor fi abandonate, în situația în care se va opta pentru a doua soluție, acesta a spus că se va lucra în paralel, întrucât scoaterea apei din mină și stabilizarea este o lucrare care va dura mult timp.

„Nu se vor abandona, deci se va lucra în paralel și la partea de rambleriere, dar care se va întinde pe o durată mult mai lungă de timp, având în vedere sumele de bani care vor trebui aduse în acest tip de proiect. Deci, nu ar fi o chestie pe termen scurt, într-un timp foarte scurt pe rambleiere, cu un volum mare de muncă. (…) Gândiți-vă, acele 1,8 milioane de tone de care v-am spus eu, dacă fac bine calculul, cred că ar fi vorba de 200 de camioane pe zi, care ar trebui să treacă pe aceste drumuri zi de zi, încărcate cu 25 de tone de material, în timp de vreo 400 de zile sau vreo 500 de zile”, a spus oficialul Salrom.

Despre locul unde ar putea fi săpate noile galerii de vizitare, respectiv, producție, acesta a arătat că trebuie studiat perimetrul pentru care Societatea Națională a Sării (SNS) are licență de exploatare, pentru a vedea unde există posibilități de a se realiza acest lucru.

Nicolae Sebastian Șoltuz a adăugat că, din calculele făcute de experți, realizarea unor noi galerii ar dura maxim un an și jumătate de la începerea lucrărilor, dar a adăugat că nu a fost încă discutată această variantă.

„Nu a fost discutată, (…) ieri a fost sugestia pe care ne-au dat-o experții în cadrul Comitetului de Urgență, deci toată lumea a fost acolo când experții au prezentat soluția. Așa cum v-am spus, primul lucru care trebuie văzut, trebuie să vedem hărțile de perimetru în care SNS-ul are licență de exploatare și, în funcție de acele hărți, în funcție de (…) zona geografică și de acces, putem să vedem unde și de unde am putea ataca frontul respectiv”, a mai menționat directorul de investiții de la Salrom.

Ministrul Finanțelor cere demisii pentru situația de la Salina Praid

Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a solicitat în şedinţa de Guvern de joi, demiterea directorilor de la Salrom şi Apele Române, pe care i-a acuzat că nu au ținut cont de recomandările specialiștilor privind remedierea situației de la Salina Praid, iar salinitatea râului Târnava Mică a crescut. O cerere similară a făcut, miercuri, și președintele CJ Harghita, care era nemulțumit de modul în care s-au făcut lucrările pentru devierea râului Corund.

„În cadrul şedinţei de guvern de astăzi, am cerut demiterea directorilor de la Salrom şi Apele Române. Este inacceptabil ce s-a întâmplat ieri la Praid! (…) Cele două companii se ceartă între ele, ignoră deciziile experţilor, lasă zeci de mii de oameni fără apă şi agravează şi mai mult daunele provocate mediului”, a scris ministrul Finanţelor pe pagina sa de Facebook.

El a subliniat că iresponsabilitatea nu poate rămâne fără consecinţe iar cei care au greşit trebuie traşi la răspundere.

„De aceea, am cerut astăzi colegilor din Guvern să ia măsurile necesare pentru ca directorii celor două companii să fie demişi imediat şi să fie numiţi în locul lor oameni care pot ţine situaţia sub control. Praid nu va fi lăsat singur – nu vom permite nimănui să pună în pericol siguranţa locuitorilor, alimentarea cu apă şi resursele naturale ale regiunii!”, a mai precizat Tanczos Barna.

Probleme alimentare cu apă în Mureș, după contaminarea râului Târnava Mică

Prefectul județului Mureș, Barabási Antal-Szabolcs, a declarat vineri că nu a primit nicio informare oficială despre situația de la Salina Praid, deși efectele se resimt deja în județul Mureș, unde salinitatea râului Târnava Mică a crescut considerabil, mai transmite Agerpres. „Nu am primit nici de la Salrom, nici de la nimeni, nicio informare oficială despre incident și despre ce s-a întâmplat la mină. Ceea ce vedem astăzi este faptul că a crescut foarte tare salinitatea în Târnava Mică și asta mă doare cel mai mult”, a spus el.

Vineri dimineață, uzina de apă din Târnăveni a fost oprită, iar rezervoarele de rețea s-au golit în câteva ore. Comunele din jur mai au apă doar din stocuri, iar în Fântânele alimentarea continuă temporar din rezerve și cu cisterne. „În momentul de față, municipiul Târnăveni este fără apă în rețea (…). Încercăm la Fântânele să mai câștigăm timp, poate ziua de mâine și poimâine încă putem”, a declarat directorul Aquaserv Mureș, Sipos Levente.

Potrivit autorităților de mediu, valul de salinitate provine din pârâul Corund, afectat de infiltrațiile de la salină. „Este cunoscută cauza acestei situații (…) și probabil se va perpetua și pe raza celorlalte județe până la ieșirea din țară a râului Mureș”, a precizat directorul SGA Mureș, Ovidiu Ianculescu. Acesta a anunțat și primele efecte asupra faunei: circa 50 de kilograme de pești morți, în special între Sărățeni și Sângeorgiu de Pădure.

Pentru localitățile afectate, ISU Mureș distribuie apă potabilă și menajeră cu autospeciale venite inclusiv din alte județe. „Astăzi am solicitat suplimentarea acestor autospeciale (…). Deocamdată, nevoile care au fost adresate către noi au fost satisfăcute”, a declarat șeful ISU Mureș, generalul Călin Handrea. Autoritățile pregătesc și o hartă interactivă cu punctele de distribuție a apei.