Sari direct la conținut

Ce spune Karim Khan, procurorul-șef al CPI, despre dosarul în care este acuzat Putin de crime de război

HotNews.ro
Karim Khan, procurorul sef al CPI, Foto: Mykola Tys/SOPA Images / Shutterstock Editorial / Profimedia
Karim Khan, procurorul sef al CPI, Foto: Mykola Tys/SOPA Images / Shutterstock Editorial / Profimedia

Procurorul șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a spus, după ce CPI a emis mandate de arestare pentru președintele Vladimir Putin și Maria Lvova-Belova, acesta este primul pas concret, în timp ce mai sunt și alte investigații în derulare în Ucraina, relatează Reuters.

Sute de copii ucraineni au fost luați din orfelinate și case de copii și duși în Rusia, a declarat vineri procurorul șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, după ce CPI a emis mandate de arestare pentru președintele Vladimir Putin și Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului.

„Mulți dintre acești copii, susținem, au fost de atunci dați spre adopție în Federația Rusă”, a mai spus el.

Khan a spus că o modificare a legii ruse a facilitat adoptarea copiilor de către familiile ruse, în timp ce la momentul deportărilor, copiii ucraineni erau persoane protejate în temeiul Convenției a patra de la Geneva.

În declarația sa, Khan a numit mandatele de arestare de astăzi „un prim pas concret”, în timp ce alte investigații din Ucraina sunt în desfășurare.

Procurorul CPI Karim Khan anunţa luna aceasta, în urma unei vizite în Ucraina, că presupuse răpiri de copii fac ”obiectul unei anchete prioritare”.

CPI a emis mandatul de arestare a lui Putin sub suspiciunea de deportare ilegală a copiilor și transfer ilegal de persoane de pe teritoriul Ucrainei în Federația Rusă.

La începutul acestei săptămâni, Reuters a scris că se așteaptă ca instanța să emită mandate, primele din ancheta sa privind conflictul din Ucraina.

Ce spune decizia Curții Penale Internaționale

  • „Domnul Vladimir Vladimirovici Putin, născut la 7 octombrie 1952, președinte al Federației Ruse, este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă (în conformitate cu articolele 8(2)(a)(vii) și 8(2)(b)(viii) din Statutul de la Roma). Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să se creadă că domnul Putin poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate anterior, (i) pentru că a comis actele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin alții (articolul 25(3)(a) din Statutul de la Roma) și (ii) pentru eșecul său de a exercita controlul în mod corespunzător asupra subordonaților civili și militari care au săvârșit actele sau au permis săvârșirea acestora și care se aflau sub autoritatea și controlul efectivă a acestuia, în conformitate cu responsabilitatea superiorului (articolul 28 litera (b) din Statutul de la Roma).
  • Doamna Maria Alekseyevna Lvova-Belova, născută la 25 octombrie 1984, comisar pentru drepturile copilului în biroul președintelui Federației Ruse, este responsabilă pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație. (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei către Federația Rusă (în conformitate cu articolele 8(2)(a)(vii) și 8(2)(b)(viii) din Statutul de la Roma). Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să se creadă că doamna Lvova-Belova poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate mai sus, pentru că a comis faptele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin altele (articolul 25 alineatul (3) litera (a) din Statutul de la Roma).
  • Camera preliminară a II-a a considerat, pe baza cererilor Procuraturii din 22 februarie 2023, că există motive întemeiate pentru a crede că fiecare suspect poartă răspunderea pentru crima de război de deportare ilegală a populației și cea de transfer ilegal de populație din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă, în prejudiciul copiilor ucraineni”, arată comunicatul CPI.

Primele reacții de la Moscova și Kiev

  • În prima reacție de la Moscova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a declarat pe canalul său Telegram: „Deciziile Curții Penale Internaționale nu au nicio semnificație pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic”.

„Rusia nu este parte la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale și nu are nicio obligație în temeiul acestuia”.

Înalți oficiali ucraineni au lăudat decizia CPI, procurorul general al țării, Andrii Kostin, salutând-o drept o deziei „istorică pentru Ucraina și întregul sistem de drept internațional”.

Andrii Iermak, șefului biroului președinției ucrainene, a spus că emiterea mandatului este „doar începutul”.

Ce este statutul de la Roma

Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (denumit adesea Statutul Curții Penale Internaționale sau Statutul de la Roma) este tratatul care a instituit Curtea Penală Internațională (CPI). A fost adoptat la o conferință diplomatică de la Roma din 17 iulie 1998 și a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. Tribunalul internațional este responsabil pentru patru crime principale: genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crime de agresiune.

Nici Ucraina și nici Rusia nu sunt state parte la Statutul de la Roma și nu au ratificat textul fondator.

Rusia a semnat Statutul de la Roma în 2000, dar nu l-a ratificat niciodată pentru a deveni membru al CPI și, în cele din urmă, și-a retras semnătura în 2016.

La vremea respectivă, Rusia se afla sub presiune internațională cu privire la capturarea și anexarea unilaterală a Crimeei în 2014, precum și o campanie de atacuri aeriene în Siria în sprijinul războiului președintelui Bashar al-Assad împotriva rebelilor.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro