Sari direct la conținut

Ce sunt armele termobarice pe care Rusia le-ar fi folosit în Ucraina și cât de periculoase sunt ele?

HotNews.ro
Explozii termobarice, Foto: Captura YouTube
Explozii termobarice, Foto: Captura YouTube

Grupurile pentru apărarea drepturilor omului și ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite au acuzat luni Rusia de atacarea ucrainenilor cu arme termobarice și bombe cu dispersie, relatează Reuters. Uite cum funcționează armele termobarice, care pot avea un efect devastator asupra civililor.

În afară de Oksana Markarova, ambasadoarea Ucrainei la Washington, atât Amnesty International cât și Human Rights Watch, două dintre cele mai cunoscute organizații pentru apărarea drepturilor omului la nivel internațional, au acuzat Rusia de atacarea unei grădinițe din nord-estul Ucrainei cu o bombă cu vid, cunoscută și sub denumirea de armă termobarică.

Unul dintre corespondenții CNN din Ucraina a filmat sâmbătă ceea ce pare să fie un sistem greu de lansare transportat la granița ucraineană, în apropierea orașului rusesc Belgorod.

Euronews scrie că acest sistem numit TOS-1 și poreclit „Buratino”, numele rusesc pentru „Pinocchio, este unul dintre cele mai temute arme din arsenalul Rusiei.

Însă imaginile video surprinse de CNN au provocat îngrijorare din cauza armei care este lansată de regulă cu TOS-1: bombele cu vid.

Ce este o armă termobarică?

Armele termobarice, cunoscute și sub denumirea de bombe de suprapresiune sau explozivi combustibil-aer, este un tip de muniție ce funcționează în două etape, scrie The Guardian.

În cadrul primei etape sunt dispersați aerosoli alcătuiți dintr-un material foarte fin – de la explozivi pe bază de carbon la particule metalice. În a doua etapă acest nor de particule dispersate este aprins, creând o „minge de foc”, o undă de șoc uriașă și un vid care poate aspira tot oxigenul din aerul înconjurător, motiv pentru care sunt denumite și bombe cu vid.

Una de șoc produsă de acestea poate dura semnificativ mai mult decât cea cauzată de explozivi convenționali și poate incinera corpul uman.

Ele sunt mai puternice decât munițiile convenționale puternic explozive de dimensiuni comparabile, au mai multe șanse să omoare și să rănească oameni în buncăre, adăposturi și să ucidă și să rănească într-un mod deosebit de brutal pe o zonă largă.

Unde au fost folosite armele termobarice până acum?

Acest tip de bombe cu vid au fost folosite de forțele rusești și occidentale încă din anii 1960. Statele Unite s-au bazat pe ele în tentativele de a elimina al-Qaida din munții din Afganistan.

Dr. Marcus Hellyer, analist la Istitutul Australian de Politici Strategice, explică însă că Rusia are o experiență mult mai mare în folosirea acestor arme decât Occidentul.

„Rusia are sisteme din întreaga gamă de arme (…) de la mici arme tactice la bombe uriașe lansate din aer. Separatiștii pe care Rusia îi susținea în Donbas le folosesc de câțiva ani”, spune el.

Human Rights Watch a condamnat în 2000 folosirea armelor termobarice de către Rusia în Cecenia, avertizând că utilizarea lor reprezintă o „escaladare periculoasă” cu „implicații umanitare importante”.

Este crezut că Rusia a folosit astfel de arme și în Siria, în timpul campaniei sale militare de susținere a forțelor președintelui Bashar al-Assad.

Cât de periculoasă este o armă termobarică?

Hellyer spune că armele termobarice sunt eficace în ceea ce privește „scopul lor specializat” de a distruge în principal poziții defensive.

Deși ele nu pot fi folosite de exemplu pentru a penetra un tanc, ele pot fi o „armă foarte distructivă” împotriva unui bloc de apartamente sau a altor clădiri, explică analistul.

„Ele nici măcar nu sunt ilegale deși efectele lor pot fi destul de îngrozitoare deoarece acel efect de vid pe care îl creează poate aspira aerul din plămânii apărătorilor”, spune el.

Hellyer mai afirmă că se așteaptă să vadă mai multe arme termobarice folosite în războiul din Ucraina, dat fiind faptul că utilizarea lor este „destul de standard” în tactica forțelor armate ale Rusiei.

Urmărește ultimele evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO:

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro