VIDEO Europarlamentarul Siegfried Mureşan, la HotSpot: „Avem nevoie de o creștere accelerată a absorbției fondurilor de coeziune, ca să fim credibili când cerem din nou mulți bani”

Comisia Europeană urmează să prezinte miercuri, 16 iulie, propunerea sa de buget pentru perioada financiară de șapte ani, 2028-2034, moment ce va da startul negocierilor cu guvernele naționale și cu Parlamentul European pentru următorul cadru financiar multianual. Europarlamentarul Siegfried Mureşan, negociatorul Parlamentului European pentru bugetul multianual, a explicat ce poate obţine România din viitorul buget al UE, la podcastul HotSpot de la HotNews.ro.

• Podcastul politic HotSpot este realizat de jurnalistul Laurenţiu Ungureanu, este difuzat live şi poate fi urmărit pe site-ul HotNews.ro, pe YouTube şi Facebook.

HotNews a transmis LIVE principalele declarații:

Laurențiu Ungureanu: Care sunt interesele României pentru viitorul exercițiu bugetar european?

Siegfried Mureșan: Pentru a fi siguri în UE, bine apărați, să meargă economia, trebuie și celelalte țări UE să aibă parte de aceleași lucruri. Trebuie să devenim o voce mai clară în deciziile bugetului UE, să ne gândim la ce-i bine pentru noi, dar și pentru UE. Noi începem negocierile pentru următorii 10 ani. Prioritățile UE sunt siguranța cetățeanului și competitivitatea economiei.

Va trebuie să investim mai mult în securitate și apărare, dar nu putem face asta decât dacă avem o economie robustă.

Din fondurile pentru agricultură asigurăm securitatea alimentară, iar politica de coeziune acordă bani pentru investiții. Trebuie să finanțăm bine atât vechile, cât și noile priorități UE.

Cât a absorbit România din acest buget?

De la aderare până acum am plătit 34 miliarde și am primit 103 miliarde euro. Am plătit un euro și am primit practic trei. În exercițiile bugetare anterioare, România a avut întârzieri, dar la final a reușit să absoarbă o mare parte, circa 95%. În 2020 UE a lansat cel mai mare pachet de ajutor economic lansat vreodată, Mecanismul European de Redresare și Reziliență.

În anii 2021-2023, România s-a axat pe absorbția banilor din bugetul anterior, ceea ce a fost o decizie corectă, apoi pe realizarea PNRR. Cu bune și rele, suntem în media europeană.

Însă avem întârzieri semnificative pe actualul exercițiu bugetar, doar 15% pentru perioada 2021-2027. Avem nevoie de o creștere accelerată a absorbției fondurilor de coeziune ca să fim credibili când cerem din nou mulți bani. Trebuie să recuperăm rapid întârzierile.

Pe banii din PNRR am aflat azi de la ministrul Dragoș Pîslaru că proiecte de 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi îndeplinite. România rămâne cu 8,7 miliarde. Puneți în relație gradul de absorbție cu credibilitatea. Credeți că avem o poziție puternică la negocieri?

Poziția noastră nu e slabă. Politica de coeziune aduce câștiguri pentru toată lumea. Dacă se construiește o autostradă beneficiază și cetățenii altor țări, turiști sau companii. Nu e un argument retoric. Studiile confirnă foarte clar că politica de coeziune întărește piața unică, accesul la contracte este pentru toată lumea.

PNRR este un instrument limitat în timp, el va expira și apoi ne vom axa atenția pe fondurile structurale și de coeziune. Se lucreză la includerea proiectelor duale cu destinație militară și civilă. Politica de coeziune este relevantă și din perspectiva noilor mecanisme de apărare.

Investițiile din PNRR sunt condiționate de reforme, toate statele au avut nevoie de timp pentru a se obișnui. În toate țările sunt întârzieri. Până acum avem doar un stat care a avut decontate șase tranșe, trei state, cu câte cinci, majoritatea cu trei, ca noi. Avem întârzieri, dar suntem cam în media UE.

Când Mecanismul a fost lansat, au fost fonduri nerambursabile și o parte credite. Doar noi și două alte state – Italia și Grecia – au cerut și credite și fonduri nerambursabile. Restul au evaluat nevoile și capacitatea de absorbție pentru a accesa și creditele, îniante de a cere și credite. Noi ne-am mulțumit cu titilul de generic că avem 80 de miliarde la dispoziție, PNRR și fonduri UE, numai că PNRR-ul ne-a depășit capacitatea administrativă.

Formula Berlin alocă o mare parte din bani regiunilor subdezvoltate din UE. Putem fi siguri de o alocare mai consistentă pentru aceste regiuni?

Este important ca politica de coeziune și politica agricolă comună să păstreze identitatea separată. În ultimele săptămâni, CE a dorit să le comaseze într-o singură politică. Ar fi fost greșit, beneficiarii nu ar avut predicitbilitate. Parlamentul European s-a opus, multe state s-au opus, fermierii și mulți alți beneficiari s-au opus. Comisia a înțeles că era pe cale să facă o greșeală uriașă.

Pentru Parlamentul European este esențială alocarea unor fonduri direct regiunilor. A face alocări regionale înseamnă a spori relevanța fondurilor la nivel local. Dorim ca aceste alocări să fie de asemenea păstrate. Cred că CE nu va veni cu aceasăt diluare și comasare. Va trebui să ne asigurăm că fondurile sunt suficiente.

În PE vrem ca reformele să fie legate de investiții. Nu acceptăm ca fondurile pentru fermieri să fie înghețate dacă un guvern nu face o reformă a pensiilor și nu dorim să lăsăm la latitudinea unui stat membru să împartă banii între agricultură și coeziune. Ar exista diferențe între state în funcție de cât de puternic este lobby-ul fermierilor. Vrem un buget european, reguli europene, pe criterii obiective.

Nu s-a renunțat încă la ideea unor planuri pentru fiecare dintre cele 27 de state, dar CE a renunțat la comasarea PAC cu politica de coeziune. Nu vom acceppta logica planurilor naționale decât dacă PE va putea aproba fiecare plan național.

UE va trebui să ramburseze banii din PNRR și să aloce un buget pentru apărare cu bani limitați. Cum va arăta aritmetica bugetară?

UE va trebui să aibă un buget mai mare, sunt conștient că statele membre nu pot contribuit mult mai mult, că o creștere a bugetului trebuie să fie moderată, realită. Să facem din bugetul UE lucruri pe care statele membre nu le pot face singure, cum ar fi o apărare aeriană comună.

România primește mai mult decât contribuie. Statele care contribuie mai mult doreau să păstreze nivelul bugetului cât mai jos posibil. Acum schimbă logica. Suedia, Finlanda sau Danemarca au disponibilitate pentru a contribui mai mult pentru domeniul apărării. Nu vor fi dispuse să plătească mai mult pentru orice, dar vor fi dispuse să plătească pentru apărare. Cred că vom reuși să păstrăm bugetul la politica de coeziune și politica agricolă la același nivel, dar va crește substanțial pentru apărare.

CE vrea reducere deficitelor și creșterea cheltuielilor pentru apărare. Cum putem noi accesa împrumuturi pentru apărare cu un deficit mare?

România nu a făcut o reformă bugetară serioasă. Bugetul trebuie construit astfel: să cheltuim banii oamenilor doar în domeniile în care știm că generăm investiții private, pe lângă acele domenii în care statul are obligații primare: apărare, sănătate, educație etc. Avem nevoie de o reorganizare și mă bucur că avem un prim-ministru care și-a propus atât de clar să găsească risipa din banul public și să o reducă, să folosim banul public cumpătat, în interesul cetățeanului.

Reducerea deficitului este în interesul nostru. Până la finalul anului datoria publică va ajunge la 60% din PIB, datoria publică devine o povară și trebuie să ne asigurăm că nu va crește mai mult decât crește economia

Moldova are statut de țară candidată din 2022. Există fonduri de preaderare și o perspectivă pentru bugetul multianual viitor?

Toate statele candidate vor avea fonduri de preaderare. Moldova până acum nu a primit, dar le va primi acum și la fel le vor primi și celelalte state candidate. Nu știm încă în ce condiții și când va avea loc o extindere. Va trebuit să ne asigurăm că vom avea bani pentru statele membre. Acum nu putem ști de câți bani vom avea nevoie. Vom introduce o clauză obligatorie de revizuire a bugetului la momentul extinderii.

***

Bugetul UE 2028–2034 va pune pentru prima dată un accent semnificativ pe apărare și securitate, alături de clasicele priorități – coeziune, climă și digital. Sub presiunea comisarilor din România și Italia, Ursula von der Leyen a cedat pe două fronturi: fondurile de coeziune rămân o prioritate, iar Fondul Social European nu va fi tăiat, arată Politico.

Europarlamentarul PPE Siegfried Mureşan vorbeşte despre concesiile obținute de România în propunerea de buget UE 2028–2034, înainte ca negocierile oficiale să înceapă. Mureşan explică și cum Comisia a decis să amâne aplicarea unor mecanisme stricte de monitorizare a cheltuirii banilor europeni, tocmai pentru a nu penaliza statele cu administrații mai slabe.

Siegfried Mureşan va răspunde şi unor întrebări ale cititorilor HotNews.ro. Puteți trimite întrebările într-un comentariu la acest articol, iar moderatorul va selecta o parte dintre ele şi le va adresa invitatului. Alte întrebări din partea cititorilor vor putea fi transmise şi în direct, în secţiunea de comentarii din YouTube.

Abonaţi-vă la HotSpot pentru a nu pierde interviul live!