Cea mai mare expediție arctică internațională, pe nava germană Polarstern, a luat startul și va dura un an, analizând efectele încălzirii globale și ale turismului de croazieră agresiv

La 20 septembrie 2019, vasul de cercetare german „Polarstern” (Steaua Polară), pornește spre Polul Nord, din orașul norvegian Tromsø. Este vorba de cea mai mare expediție arctică care a avut loc vreodată, dupa cum apreciază presa germană. Oamenii de știință doresc să exploreze efectele schimbărilor climatice în Oceanul Arctic. Șase sute de persoane din 17 țări participă la aceasta mega-expediție, numită „MOSAiC”, față de care oamenii de știință au mari așteptari.

Numele expediției conține inițialele Multidisciplinary drifting Observatory for the Study of Arctic Climate (MOSAiC), iar pe site-ul meereisportal.de poate fi urmărit, pas cu pas, traseul navei și pot fi aflate date despre expediție. Tot acolo se poate urmări video-ul MOSAiC Countdown.

Punctul de cotitură

„Sunt sigur că ea ne va permite să facem o revoluție în cercetarea climatică”, a declarat conducatorul expediției, Markus Rex, pentru agenția de presă germană, dpa. Timp de un an, nava de cercetare „Polarstern”, a Institutului Alfred Wegener din Bremerhaven, va naviga prin gheața marină din zona arctică centrală.

Oamenii de știință vor efectua măsurători și experimente extinse, în timpul călătoriei pe Oceanul Arctic de iarnă, care este în mod normal accesibil numai vara. „Facem asta, pentru că Arctica este epicentrul schimbărilor climatice globale”, a spus Rex. Nicăieri încălzirea globală nu avansează la fel de repede ca acolo. „În același timp, Arctica este, de asemenea, regiunea planetei noastre, asupra căreia avem cele mai sărace cunoștințe despre sistemul climatic”.

„Nu a existat niciodată o expediție arctică la această scară”, spune Rex. Peste 70 de institute științifice din 17 țări și sute de cercetători sunt implicați în proiectul „Mozaic”, de 140 de milioane de euro. „Polarstern” este însoțit de alte patru spărgătoare de gheață și trei aeronave, care asigură și aprovizionarea. Nava se va îndepărta până la o mie de kilometri de continent. Timp de două-trei luni, va parcurge doar 200 de kilometri de-a lungul Polului Nord geografic.

Misiune internațională

Misiunea este condusă de Institutul Alfred Wegener din Bremerhaven și Centrul Helmholtz pentru Cercetări Polare și Marine din Potsdam. Nu numai cercetarea asupra schimbărilor climatice și impactul acesteia asupra ecosistemului sunt remarcabile în această expediție, ci și participarea internațională. Canada, SUA, Rusia, China, Japonia și UE participă în comun la proiectul de cercetare arctică și vor avea apoi acces la datele colectate și rezultate.

Traseul exact peste Cercul Polar nu este încă decis. „Ca multe lucruri din timpul călătoriei, acesta nu este planificabil în proporție de 100%”, subliniază Rex. Traseul va fi determinat și in functie de forțele naturii intervenite pe parcurs.

„Polarstern” își va opri motorul și va pluti în derivă cu gheața marină, atârnată de un imens plutitor de gheață. Pe acesta va fi creată o rețea de stații întinsă pe kilometri întregi, pentru a preleva mostre din apă, gheață și atmosferă. Măsuratorile cele mai înalte se vor face la o înălțime de 35.000 de metri, iar cele mai de adâncime, la 4.000 de metri.

Turism destructiv

Înainte de începerea expediției, în luna august, renumitul explorator arctic, Arved Fuchs, a menționat și un alt factor destructiv pentru Arctica și clima globală. În ziarul Neue Osnabrücker Zeitung online, el critică turismul de croazieră ofensiv și poluarea pe care o aduce cu sine acesta.

Fuchs a cercetat Arctica ani de zile și a putut vedea efectele la fața locului, ale acestui turism în plină expansiune. „Navele de party nu au ce cauta în Arctica“, spune exploratorul. El se referă în special la marile vapoare, care duc mii de pasageri în ecosistemul fragil al gheții și urșilor polari.

„Numărul navelor de croazieră este în creștere – asta este problema“. „Cu cât navele sunt mai mari, cu atât ele devin mai problematice. Pe de o parte, sunt masele de turiști care se năpustesc pe uscat, iar pe de altă parte, este și comportamentul lor acolo“, a explicat Fuchs.