Cea mai ridicată temperatură înregistrată în regiunea arctică, confirmată oficial: 38 de grade

Cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în regiunea arctică, 38 de grade Celsius, a fost confirmată oficial de Organizaţia Mondială de Meteorologie (WMO), care trage astfel un semnal de alarmă cu privire la schimbarea climei pe glob, scrie news.ro. WMO, agenţie a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a verificat pe 14 decembrie recordul raportat în oraşul siberian Verkhoyansk pe 20 iunie 2020. Temperatura a fost cu 18C mai mare decât media zilnică a zonei pentru luna iunie.

Agenţia a transmis că temperatura a fost „mai potrivită zonei mediteraneene decât celei arctice”. Este prima dată când WMO a inclus Cercul Arctic în arhiva sa de rapoarte de vreme extremă.

WMO a precizat că temperatura de 38C a fost măsurată la o staţie meteorologică în timpul unui „val de căldură siberian excepţional şi prelungit”.

Căldura extremă de anul trecut înregistrată în regiune a contribuit la răspândirea incendiilor de vegetaţie, care au dus la emiterea de cantităţi record de carbon.

Temperaturile ridicate din Siberia au dus la „pierderi masive de gheaţă” şi au jucat un rol important în stabilirea 2020 ca unul dintre cei trei cei mai calzi ani de când se fac măsurători, potrivit WMO.

Agenţia ONU a adăugat că verificarea făcută asupra recordului din Verkhoyansk subliniază cum temperaturile cresc într-o regiune de importanţă climatică a lumii.

„Acest nou record arctic este unul dintr-o serie de observaţii raportate Arhivei WMO care trag un semnal de alarmă legat de climatul nostru în schimbare”, a declarat Petteri Taalas, secretarul general al agenţiei.

WMO a adăugat Cercul Arctic în arhiva sa World Weather and Climate Extremes într-o nouă categorie pentru temperaturi ridicate în regiune.

Regiunea arctică este una dintre care se încălzesc cel mai rapid, mai mult decât dublu faţă de media globală, a mai spus WMO.

Încălzirea zonei arctice duce la dezgheţarea permafrostului. Acest lucru alarmează cercetătorii pentru că pe măsură ce permafrostul se dezgheaţă, dioxidul de carbon şi metanul, ţinute sub pământ, sunt eliberate.

Aceste gaze cu efect de seră pot cauza încălzire suplimentară şi continuarea topirii permafrostului, un cerc vicios cunoscut ca „feedback pozitiv”.

Temperaturile ridicate cauzează de asemenea topirea accelerată a gheţii, acest fenomen cauzând creşterea nivelului mării.

Activitatea umană contribuie la creşterea temperaturii la nivel mondial şi schimbarea climei ameninţă acum orice aspect al vieţii oamenilor.