Cearta conservatorilor lui Meloni și Simion, dar și vulnerabilitatea Ursulei von der Leyen: ce dezvăluie moțiunea AUR împotriva Comisiei Europene  

Moțiunea de cenzură inițiată de eurodeputatul AUR Gheorghe Piperea, care va fi votată joi în Parlamentul European, are șanse infime de reușită, dar a revelat câteva lucruri importante. În primul rând, faptul că majoritatea lui von der Leyen este cel puțin parțial deziluzionată – chiar dacă nu va susține demiterea președintei CE. În al doilea rând, că partidele conservatoare eurosceptice, precum AUR sau Fratelli d’Italia, ai Giorgiei Meloni, pot avea ținte similare, dar cu siguranță au strategii diferite în UE.

„Din păcate, unora le place să piardă, atât acasă, cât şi aici. Mie nu”. 

Intervenția acidă a lui Nicola Procaccini, membru al Fratelli d’Italia și co-președinte al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), la dezbaterea moțiunii de cenzură împotriva Comisiei Europene, nu a fost doar o ironie la adresa AUR, pentru înfrângerea electorală din România, ci și o ilustrare mai largă și mai puțin specifică a conflictului din sânul grupului conservator.

Moțiunea inițiată de Gheorghe Piperea, care face referire la faimoasa afacere Pfizer și spune că vrea să „reconsolideze mecanismele democratice” subminate de Ursula von der Leyen, este un instrument potrivit pentru stilul perturbator al AUR, care depune o moțiune și la București, împotriva guvernului Bolojan.

Faptul că votul de joi de la Strasbourg nu are șanse de reușită, un lucru pe care l-a admis și eurodeputatul AUR Piperea, un avocat pragmatic de insolvențe, este mai puțin important. 

Partidul își va fi îndeplinit promisiunea făcută alegătorilor din România, aceea de a lupta împotriva lui von der Leyen. Ea a fost transformată simbolic, justificat sau nu, prin acuzații pertinente sau fake news, într-un simbol al tuturor problemelor UE. 

Jocul pragmatic al Fratelli d’Italia

Sunt șanse mari ca majoritatea eurodeputaților din ECR să susțină moțiunea – asta dincolo de voturile grupurilor extremiste, Patrioți pentru Europa sau Europa Națiunilor Suverane, potrivit unei numărători Euronews. 

Acestea fiind spuse, prin decizia de a nu vota pentru moțiunea de cenzură, Fratelli d’Italia, cel mai mare partid din ECR, a arătat însă că judecă lucrurile mult mai pragmatic. 

Procaccini a observat nu numai că votul nu are șanse, și că va avea un efect invers, de a o consolida pe von der Leyen, dar că demersul este de fapt îndreptat împotriva întregii Comisii, ceea ce ar însemna că Raffaele Fitto, vicepreședinte executiv pentru coeziune și reforme al Comisiei, omul Fratelli d’Italia, va rămâne și el fără postul important în executivul european. 

Meloni nu are de ce să voteze pentru demiterea Comisiei Europene

Poziția partidului Giorgiei Meloni nu e o surpriză. 

Oamenii din Fratelli d’Italia și-au declarat încă de luna trecută nemulțumirea față de moțiunea inițiată de AUR și semnată de mai mulți membri ai ECR, inclusiv de puternica delegație poloneză a Partidului Lege și Justiție (PiS).

Asemenea AUR, PiS este în acest moment în opoziție în Parlamentul de la Varșovia și nu are un comisar european din rândurile sale. 

„Nu credeți că o astfel de decizie ar fi trebuit să treacă mai întâi prin procesul de decizie al grupului?”, i-a întrebat Procaccini pe ceilalți membri ai ECR, semnatari ai moțiunii, potrivit unei scrisori consultate de Euractiv.  

Adevărul este că Meloni nu are în acest moment vreun motiv pentru a o ataca pe von der Leyen, din simplul fapt că partidul său obține exact ce își dorește în UE.

Procaccini însuși a explicat: actuala Comisie este cea mai de dreapta din istorie, cu un vicepreședinte executiv aparținând fracțiunii ECR, iar tabăra de dreapta obține victorii importante în domeniile dereglementării și migrației. 

O confirmare a alianței de conjunctură dintre von der Leyen și Meloni

Analiza lui Procaccini este probabil corectă. 

Politica antimigrație a UE se înăsprește, liderii europeni par inspirați de exemplul lui Meloni, politicile verzi sunt diluate, iar conservatorii din ECR și popularii europeni ai lui von der Leyen sunt mai degrabă pe aceeași lungime de undă la aceste capitole.

Abordarea pragmatică a lui Meloni are succes în atingerea agendei sale, de ce ar vrea să renunțe la ea?

Din acest punct de vedere, decizia Fratelli d’Italia – și implicitul conflictul din ECR – arată și un succes al strategiei lui von der Leyen.  

Șefa Comisiei Europene și PPE, partidul său, au făcut eforturi active a integra părți ale ECR, în special partidul lui Meloni, în mainstream-ul de la Bruxelles, oferindu-le posturi importante și incluzându-le în negocieri. 

Votul Fratelli d’Italia va arăta că această strategie a funcționat.

Vulnerabilitatea lui von der Leyen

Alianța dreptei are însă și un alt efect: partidele de centru-stânga și liberalii din Parlamentul European nu își mai ascund nemulțumirea față de prestația șefei Comisiei Europene – chiar dacă nu vor vota pentru demiterea ei.

Socialiștii au subliniat la dezbatere că nu vor vota moțiunea, dar au acuzat-o pe von der Leyen că s-a aliat cu conservatorii pentru a dilua politicile verzi, printre altele.  

Problemele lui von der Leyen ar putea fi mai evidente dacă socialiștii vor alege, așa cum unii dintre ei iau în calcul, să să se abțină de la vot.

Președinta Renew Europe, Valérie Hayer, a insistat și ea că nu va vota pentru moțiune, dar a profitat de ocazie pentru a o critica pe von der Leyen. „Comisia este prea centralizată, prea fosilizată”, a spus ea – preluând astfel parte din criticile moțiunii.

Discursul lui Hayer a făcut ecoul altor critici care o acuză pe von der Leyen că ignoră Parlamentul European în luarea deciziilor.

Iar grupul Verzilor/EFA, care a catalogat moțiunea drept „un mare spectacol politic al extremei drepte pentru a submina democrația”, a avut de asemenea cuvinte neplăcute la adresa lui von der Leyen.  

„Hrăniți acestă fiară, iar la un moment dat, fiara vă va mânca”, a spus liderul grupului, Bas Eickhout, cu referire la alianța dintre PPE și dreapta radicală.

Un moment complicat

Moțiunea de cenzură este un instrument democratic, folosit ocazional în Parlamentul European. Piperea a făcut referire tocmai la acest aspect, pentru a respinge criticile venite dinspre centru.

„Nu ai cum să califici astfel moțiunea de cenzură, indiferent cum ai da-o, nu este nimic împotriva Uniunii Europene în sine”, a spus el la dezbatere.

Întrebarea rămâne ce efect va avea în cele din urmă votul de joi, 10 iulie.

O moțiune de cenzură împotriva Comisiei Jean-Claude Juncker a eșuat în 2014 și nu l-a afectat pe șeful de atunci al executivului european.

Situația este însă un pic diferită. Spre deosebire de momentul 2014, partidele eurosceptice sau de-a dreptul anti-UE au câștigat teren. Majoritatea pro-europeană este mai dezbinată, iar cursul bărcii europene mai incert ca niciodată.

Von der Leyen este și ea mai vulnerabilă și s-a arătat dispusă la concesii.

Social-democrații, liberalii și verzii din Parlament ar putea profita de acest moment pentru a cere angajamente explicite în schimbul sprijinului lor. 

Ei ar putea să o oblige pe von der Leyen să aleagă între o alianță de centru, sau să continue să curteze în continuare partidele naționaliste.

Deocamdată, socialiștii, scrie Politico, își condiționează sprijinul de menținerea Fondului social european, care are rolul de a combate sărăcia și de a sprijini grupurile vulnerabile. 

În plus, într-o concesie majoră, von der Leyen a garantat marți că regiunile vor continua să primească direct fonduri europene de la Bruxelles, renunțând cel puțin parțial la intenția de a oferi guvernelor centrale un rol mai mare în acest proces, o propunere care s-a lovit de multe critici.

Moscova jubilează

Și amenințările externe sunt mai evidente, așa cum au arătat-o chiar oficialii de la Moscova.

Într-un discurs care poate fi greu imaginat într-o lume civilizată, fostul președinte Dmitri Medvedev a spus că von der Leyen este o „ginecoloagă malefică” și „o bătrână toxică”.

El a mai spus că președinta Comisiei „a enervat pe toată lumea”, afirmând că a fost „necinstită” și a comis o „fraudă” în procesul de achiziționare a vaccinurilor Pfizer în timpul pandemiei de Covid-19. 

La Strasbourg, liderul PPE Manfred Weber a observat că momentul e unul benefic pentru Rusia.

„Lui Putin îi va plăcea ceea ce fac prietenii săi aici”, a spus Weber, calificând partidele de extremă dreapta AUR din România și Alternativa pentru Germania – ambele semnatare ale moțiunii – drept „marionete ale lui Putin”.