Cearta germano-turca pe exceptarea de vize pentru cetatenii turci

Luni, ministrul de externe turc a dat Uniunii Europene un ultimatum de scoatere a vizelor pentru cetatenii turci in spatiul comunitar. Mevlut Cavusoglu a pus la indoiala continuarea pactului pentru refugiati dintre UE si Turcia, in cazul unui refuz. Comisia Europeana n-a aprobat pana acum scoaterea vizelor, pentru ca guvernul de la Ankara n-a indeplinit cele 72 de conditii impuse, printre care si revizuirea legilor anti-terorism. Ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier (SPD) a spus, pentru Rheinische Post, ca Turcia „mai are de lucru” si ca amenintarile si ultimatumurile reciproce „nu duc la nimic”. In noul context al declaratiilor, inchiderea si deschiderea „supapei refugiatilor” via Turcia apare ca un santaj.

Vicepresedintele Partidului Crestin-Democrat german, Thomas Strobl, s-a referit si el la ultimatumul ministrului de externe turc, spunand ca: „Asa nu-i permis sa se poarte statele, unele cu altele”.

Si parlamentara de origine kurda din partea Stangii (die Linke), Sevim Dagdelen, s-a alaturat pozitiei transante a colegilor sai din Bundestag. Ea a cerut reinnoit sanctiuni impotriva presedintelui Recep Tayyip Erdogan. „Pentru politica sa brutala de persecutie, cu torturi si arestari in masa in Turcia, e nevoie in sfarsit de sanctiuni impotriva lui Erdogan. Ar trebui sa i se inchida conturile”, a adaugat ea, pentru Neue Osnabrucker Zeitung. Partidul din care face parte a manifestat duminica impotriva celor cca 40.000 de sustinatori ai lui Erdogan, iesiti pe strazile din Koln.

Presedintele comisiei pe probleme europene din Bundestag, Gunther Krichbaum (CDU), a cerut revizuirea legii pentru combaterea terorismului din Turcia, lege care ar permite, in forma sa actuala, abuzuri si urmarirea de persoane ostile regimului de la Ankara sau pur si simplu oameni „care gandesc altfel”.

„Cu astfel de amenintari, Turcia pune in cumpana mult mai mult decat un acord pentru refugiati”, a adaugat Krichbaum, referindu-se probabil si la miliardele de euro de la UE, acordate pentru imbunatatirea infrastructurii in gestionarea problemei refugiatilor.

Acordul pentru refugiati dintre Turcia si UE din martie 2016 prevede ca Turcia sa ia inapoi refugiatii ajunsi ilegal in Grecia. Trocul s-a facut pe cateva miliarde de euro sprijin financiar de la UE si promisiunea scoaterii vizelor pentru turci, cu indeplinirea unor conditii.

Potrivit unor informatii ale publicatiei BILD, procesul de returnare a refugiatilor se desfasoara extrem de lent. Doar 66 din 1580 de functionari Frontex planificati au fost trimisi in Grecia, laolalta cu doar doi experti in repatrieri(din 60), 92 de experti in azil (din 475), 61 de traducatori (din 400) si niciun jurist (din cei 30 promisi).

Prin urmare, demersul referitor la azil se desfasoara greoi si putine persoane au plecat din tranzitul grecesc, fie inapoi, fie in alte parti. Din 18 martie 2016, cand s-a incheiat acordul pentru refugiati intre Turcia si UE, doar 849 de refugiati au fost transferati din Grecia in alte state europene si 468 au putut fi trimisi inapoi in Turcia.

Chiar daca rezultatele acordului sunt pana acum derizorii (desi pe bani multi), guvernul turc face acum presiuni nemaintalnite. Luni, ambasadorul Germaniei la Ankara a fost convocat „la raport”. Guvernul turc a criticat aspru faptul ca duminica, la amplele manifestatii din Koln, presedintele Erdogan nu s-a putut adresa sustinatorilor sai din piata, printr-o transmisie life pe ecran.

Ambasadorul german Martin Erdmann fiind in concediu, „oalele s-au spart” in capul loctiitorului sau, Robert Dolger. Desi au existat speculatii privitoare la retragerea ambasadorului german de la Ankara, purtatorul de cuvant al MAE german a dezmintit o astfel de intentie la nivel oficial. „Ar fi si neproductiv sa facem asa ceva. Intreruperea dialogului si a comunicarii n-ar fi, cu siguranta, metoda potrivita”, a precizat el, citat de Handelsblatt.de.