Cehia se opune planului UE de ajutor pentru Ucraina finanțat din activele rusești înghețate. Viitorul premier: „Nu vom da bani”

Republica Cehă nu va oferi nicio garanție pentru ajutorarea Ucrainei printr-un împrumut finanțat din activele rusești înghețate în UE, dar care să fie garantat de statele membre, a declarat sâmbătă viitorul premier ceh Andrej Babis, care a cerut Comisiei Europene să găsească alte soluții financiare pentru Ucraina, relatează Reuters, conform Agerpres.

„Nu vom oferi garanții pentru nimic și nici nu vom da bani”, a indicat într-un mesaj video pe rețelele de socializare Andrej Babis, al cărui partid naționalist de dreapta ANO (Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți) a câștigat alegerile legislative în octombrie și a format o majoritate cu alte două partide eurosceptice, urmând să fie învestit în funcție luni.

Comisia Europeană și statele UE susținătoare ale Ucrainei în războiul cu Rusia au trecut vineri un obstacol în oferirea unui „împrumut de reparații” Ucrainei finanțat din activele Rusiei înghețate în urma sancțiunilor, după ce în Consiliul UE a fost impus, în locul unanimității, un vot prin majoritate calificată pentru o decizie de a prelungi pe termen nelimitat înghețarea acestor active, fiind folosit acest subterfugiu pentru a neutraliza opoziția Ungariei și Slovaciei.

Totuși, alte patru țări membre, Belgia, Bulgaria, Malta și Italia, deși au acceptat prelungirea înghețării activelor rusești pe termen nedefinit, au avertizat că decizia de a folosi aceste active pentru un împrumut destinat Ucrainei revine liderilor europeni, care se vor reuni la un summit pe 18-19 decembrie.

După ce au obținut înghețarea pe termen nelimitat a celor circa 210 miliarde de euro din activele financiare ale Băncii Centrale a Rusiei, Comisia Europeană și aliații europeni ai Ucrainei mai trebuie acum să convingă Belgia să accepte împrumutul pentru Ucraina finanțat din aceste active rusești. Depozitara majorității acestor fonduri, Belgia se teme de repercusiunile financiare și juridice ale confiscării lor și cere ca toate activele rusești înghețate în UE să fie incluse în împrumutul destinat Ucrainei, precum și garanții financiare concrete din partea celorlalte state membre ale UE înainte de a-și da acordul pentru o astfel de operațiune.

Planul Comisiei Europene este să ofere Ucrainei din aceste fonduri un „împrumut de reparații” de 90 de miliarde de euro, într-o primă etapă pentru anul viitor, sumă care ar putea crește la 165 de miliarde de euro, bani pe care Kievul să-i ramburseze numai după ce Moscova i-ar plăti „reparații de război”, iar până atunci activele rusești din care este plătit împrumutul să fie înlocuite cu obligațiuni garantate de statele UE, pentru a se asigura că riscul nerambursării împrumutului este împărțit între aceste state.

Dar, cum este greu de presupus că Rusia, cel puțin sub conducerea președintelui Vladimir Putin, va accepta vreodată să plătească Ucrainei „reparații de război”, inițiativa propusă implică de fapt o confiscare a activelor rusești, deși Comisia Europeană susține contrariul. Rusia acuză un „furt” și amenință cu represalii, anunțând deja că dă în judecată societatea financiară belgiană Euroclear, care gestionează respectivele fonduri.