Cei patru conspiratori impotriva lui Crin Antonescu: Plesu, Tismaneanu, Cartarescu si…

Dl Crin Antonescu a declarat recent ca se simte flatat si ingrijorat de atentia pe care i-o acordam Andrei Plesu, Mircea Cartarescu si cu mine. Ca risca sa dezvolte chiar un fel de megalomanie, o paranoia sui generis din cauza “atacurilor” noastre care i-ar hiperboliza (evident negativ si fireste nedrept) statura. Se sugereaza ca ar fi vorba de un fel de campanie concertata, o cabala coordonata de forte obscure, menita sa-l delegitimeze, sa-l demonizeze pe el, potentialul salvator al Romaniei de urgia tiraniei basesesciene. Se reia, de fapt, vechea marota a “intelectualilor lui Basescu”, acei oameni lipsiti de demnitate, “suflete de sclavi” cum atat de elegant ne-a numit dl Emil Constantinescu, alt corifeu altruist si neresentimentar al polemicilor civilizate. Ceea ce nu suporta dl Antonescu este sa i se arate cu dovezi palpabile cele doua caracteristici definitorii ale stilului sai politic, elemente din care decurg toate celelalte sarabande, gavote, badinerii, menuete si alte dansuri ale suitelor imposturii promovate pe “antene” si pe “irealitati”: fatuitatea cronica si vacuitatea abisala. Promit sa dezvolt cat mai curand analiza acestor indelebile contributii crinantonesciene la cultura politica a tranzitiei romanesti. Nu cunosc vreo interventie substantiala a liderului PNL pe teme doctrinare, vreo tentativa de clarificare a rolului acesui partid in dezbaterile despre viitorului dreptei (ori stangii) din Romania.

Unica propunere, repetata ad nauseam, a d-lui Antonescu este daramarea “regimului Basescu”, un scop distructiv (perzentat drept “emancipator”) caruia ii sunt subordonate toate celelalte posibile prioritati. In numele acestui ţel ultim dar si imediat pe care psihiatria l-ar descrie drept monomanie, se justifica nejustificabilul, se calca in picioare traditia liberala din Romania, se fac aliante sordide, se minte fara jena. Pe dl Antonescu nu-l stinghereste coruptia, nu-l framanta intarzierea adoptarii legilor legate de reparatiile pentru victimele comunismului, de reducerea pensiilor securistilor, tot atatea teme pe care candva parea sa le pretuiasa.

Recomand aici excelentul articol semnat de Mircea Cartarescu in Evenimentul Zilei. Cum autorul Levantului s-a aflat aici, la Washington in ultimele doua zile impreuna cu sotia sa, poeta si romanciera Ioana Nicolae, cum ne-am vazut continuu, inclusiv ieri seara, la minunata intalnire avuta de cei doi cu cititorii la Ambasada Romaniei, un eveniment organizat de ICR New York (felicitari, Corina Suteu!), martusisesc public ca n-am facut altceva impreuna decat sa complotam impotriva d-lui Antonescu Primul lucru despre care am vorbit, cand ne-am revazut aici, a fost despre cum sa-l subminam pe profetul pseudo-liberalismului romanesc. Ne-am consultat prin e-mail cu alti conjurati si, iata, acum pornim o noua campanie. Probabil ca asa vede dl Antonescu vietile noastre: intrigi marunte, fixatii meschine, o pozitie ancilara eterna in raport cu Traian Basescu. Altcineva ne scrie cartile si articolele, altii sunt cei care ne pregatesc cursurile universitare si prelegerile publice. Sigur, nu suntem chiar niste oarecare, de vreme ce cuvintele noastre sunt luate in seama, for better or for worse. Dar ele nu sunt ceea ce spunem noi, rezultatul gandirii noastre autonome, ci al poruncilor din umbra rasplatite pe ascuns, comenzi pe care le indeplinim fara murmur noi, membrii comandoului dirijat de la Cotroceni, din ratiuni tenebroase. Ceea ce uita dl Antonescu este sa dezvaluie numele celui de-al patrulea, al celui mai influent, consecvent si periculos conspirator. O face insa Mircea Cartarescu. Iata cateva fragmente:

Domnul Crin Antonescu mi-a făcut de curând deosebita onoare de a mă cita între cele trei “nume mari” care ar conspira în ultimul timp împotriva dumnealui. Ceilalţi doi ar fi Andrei Pleşu şi Vladimir Tismăneanu.

E de la sine înţeles că încă de la început această asociere mă umple de recunoştinţă: nu ştiu ce a urmărit cu adevărat domnul Antonescu când m-a inclus în redutabilul triumvirat, dar oricum îi mulţumesc. Am crescut în propriii mei ochi şi cred că şi în ai dumneavoastră, dragi cititori, prin asocierea, fie şi numai ocazională, cu cei doi oameni admirabili mai sus citaţi.

În privinţa conspiraţiei, trebuie să recunosc, de asemenea, flerul deosebit al domnului Antonescu. De data asta ne-a prins şi nu mai e nimic de comentat. Asemenea unor complici ai unei crime abominabile, daţi în vileag de un comisar priceput printr-un subtil interogatoriu încrucişat, nu ne mai rămâne decât să ne mărturisim faptele.Aşa e, domnule Preşedinte (deocamdată doar al PNL, dar cine ştie?…), conspirăm împotriva dumneavoastră de o bună bucată de vreme. Cu mulţi ani în urmă am fost racolat de domnul Andrei Pleşu personal, care mi-a oferit o bursă New Europe College, instituţia patronată de dumnealui, evident un paravan pentru activităţi de urmărire ilegală a potenţialilor viitori preşedinţi liberali. Ne-am întâlnit ulterior prin parcuri, case conspirative şi chiar pe aeroporturi străine ca să facem schimb de informaţii în privinţa dumneavoastră, cel mai plauzibil candidat la această demnitate. Cât despre domnul Tismăneanu, mărturisesc că-l cunosc de mai bine de două decenii, timp în care, la Washington D.C., la Maryland şi la Bucureşti am ţesut intrigi laborioase pentru denigrarea dumneavoastră. O vreme am rămas în umbră, dar în ultimele luni am fost reactivaţi de către dictatorul Băsescu personal (dar în mod ciudat şi de către domnul Patriciu, ca dovadă de ce front politic uriaş conspiră împotriva dumneavoastră) şi asmuţiţi ca nişte fiare turbate împotriva dumneavoastră, într-o încercare disperată de a schimba cursul istoriei, care vă vrea la conducerea României. Cum am putea s-o negăm, acum, când toate probele ne arată cu degetul?

În ceea ce mă priveşte personal, domnule Preşedinte, îmi accept stoic pedeapsa. Istoria mă va judeca nu doar ca pe un poetastru de curte, adulator al unui despot abject, ci şi ca pe un conspirator împotriva celui mai mare bărbat de stat pe care solul fără îngrăşăminte al ţării l-a putut produce în anii aceştia de răstrişte: dumneavoastră, domnule Crin Antonescu! Pentru ca dreptatea să triumfe deplin şi conspiraţia să fie totală, daţi-mi voie să vă dezvălui în rândurile ce urmează o mare taină.

Citeste articolul si comenteaza pe Contributors.ro