Cel mai imprevizibil summit NATO: De la criticile lui Trump față de unii aliați pe tema cheltuielilor militare, la întărirea relației cu UE și măsurile de descurajare a Rusiei în flancul estic. Care sunt mizele pentru România
Summit-ul NATO din aceste zile de la Bruxelles pune sub semnul întrebării unitatea transatlantică – președintele american Donald Trump e din ce în ce mai critic față de aliații europeni, cu un accent pe Germania, pe tema nealocării a 2% din PIB pentru apărare, cu doar câteva zile înaintea unei întălniri cu președintele rus Vladimir Putin. În același timp, NATO semnează o nouă declarație comună cu UE care stabilește ca prioritate infrastructura de transport și mobilitatea trupelor pe teritoriul Uniunii. România speră la creșterea prezenței militare aliate în țară, prin exerciții dar și prin noi structuri, iar statele membre NATO parafează o nouă inițiativă care ar putea asigura pe viitor un răspuns militar rapid al alianței: 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă care să intervină în maxim 30 de zile oriunde pe teritoriul nord-atlantic.
Desfășurat în noul sediu al alianței de la Bruxelles, summit-ul NATO de miercuri și joi pune la o laolaltă liderii statelor membre europene și președintele american Donald Trump, din ce în ce mai critic față de alianță și față de refuzul unor state de a-și crește cheltuielile cu apărarea la cei 2% din PIB stabiliți la summitul din 2014 din Țara Galilor.
Noul sediu NATO de la Bruxelles:
Summit-ul NATO – criticile SUA și cheltuielile militare, unitatea transatlantică și întâlnirea Trump-Putin de peste câteva zile
Liderul de la Casa Albă este nemulţumit că, în timp ce America alocă 3,6% din PIB pentru apărare, doar opt din cele 29 de state membre NATO şi-au respectat promisiunea de a creşte cheltuielile militare până la 2% din PIB. Ținta principală a criticilor este Germania care nici până în 2024, termenul limită pentru atingerea celor 2%, nu are în plan o alocare bugetară mai mare de 1,5% pentru apărare.
Înainte de summit au existat chiar și informații, infirmate la nivel oficial totuși, cum că SUA ar putea să-și retragă militarii din Germania, cel mai mare contingent extern al armatei americane.
În presa germană secretarul general al NATO a declarat că Germania ar trebui să-și majoreze cheltuielile militare, nu doar pentru a mulţumi Statele Unite, ci pentru asigurarea apărării şi securităţii în faţa ameninţărilor în creştere.
Discuțiile ce se preconizează a fi tensionate între Trump și liderii europeni din NATO vin cu câteva zile înainte de o întâlnire la Helsinki între președintele american cu omologul său rus Vladimir Putin.
- Citește și: Donald Trump spune că întâlnirea cu Vladimir Putin ar putea fi mai ușoară decât summitul NATO
Fostul ambasador american la NATO în timpul preşedintelui Barack Obama, Ivo H. Daalder, şi James M. Lindsay, vicepreşedinte senior în cadrul Council on Foreign Relations, afirmă că „Trump poate merge la Helsinki ca lider al unui NATO puternic, unit și să-l confrunte pe liderul rus de pe o poziție de forță. Dar dacă, atunci când va pleca din Bruxelles, va lăsa în urmă un NATO profund divizat, el va opera dintr-o poziție mult mai slabă”, potrivit G4Media.ro
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, i-a cerut preşedintelui american Donald Trump să înceteze cu mustrările la adresa aliaţilor din NATO în legătură cu nivelul cheltuielilor militare, insistând că Europa cheltuieşte mult mai mult pentru apărare decât Rusia. ”Dragă America, preţuieşte-ţi aliaţii, la urma urmei nu ai atât de mulţi”, a sunat îndemnul lui Tusk.
”Şi dragă Europa, cheltuieşte mai mult pentru apărarea ta pentru că toată lumea se aşteaptă ca un aliat să fie bine pregătit şi echipat (…) Banii sunt importanţi, dar solidaritatea reală ar trebui să fie mult mai importantă”, a afirmat Tusk, potrivit unei declaraţii pentru presă.
Tusk a încercat, de asemenea, să respingă argumentul potrivit căruia doar SUA protejează Europa, menţionând că Europa a fost prima care a răspuns la scară largă atunci când SUA au fost atacate pe 11 septembrie 2001 şi a pierdut 870 soldaţi în războiul din Afganistan, potrivit Agerpres.
Măsurile vizate la summit-ul NATO: descurajarea, apărarea și proiectarea stabilității pe flancul estic
Dincolo de tensiunile Trump-NATO, summitul de la Bruxelles va trata cinci mari aspecte: descurajarea și apărarea, în special pe flancul estic, proiectarea stabilității, cooperarea cu Uniunea Europeană, modernizarea structurilor de comandament ale NATO și celebrul „burden sharing”, adică împărțirea echitabilă a sarcinilor în cadrul alianței.
La summit vor fi discutate și ameninţări globale, de la terorismul islamic la acţiunile agresive ale Rusiei.
Readiness Initiative – planul prin care NATO vrea să descurajeze Rusia
Cele mai aplicate discuții vor viza sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative – un nou plan pentru o poziție avansată a NATO pe flancul estic și care presupune ca 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă să poată fi desfășurate, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile oriunde pe teritoriul aliat.
Readiness Initiative:
Această măsură vine să întărească deciziile adoptate deja și implementate în urma summit-urilor NATO din Țara Galilor și din Polonia.
După 2014 NATO a pus la cale un Readiness Action Plan ce a presupus triplarea forțelor aliate până la 40.000 în cadrul NATO Response Force (NRF) și formarea unei Very High Readiness Joint Task Force compusă din 20.000 de militari. De altfel, în 2017 VJTF a fost testată în cadrul unui exercițiu militar în România – Noble Jump 2017 – când câteva mii de militari, echipamente și mijloace tehnice s-au mobilizat din mai multe colțuri ale continentului la poligonul de la Cincu în curs de doar câteva zile.
În aceeași logică de măsuri s-au înscris și structurile aliate înființate în țările NATO din Est (Unități de Integrare a Forțelor) și comandamente multinaționale în România și în Polonia.
Ulterior, în 2016, la summitul de la Varșovia a fost oficializată prezența NATO pe flancul estic cu cele patru batalioane în Polonia și țările baltice (Enhanced Forward Presence) și prin brigada multinațională din România și prezența aliată la Marea Neagră (Tailored Forward Presence).
România la summit-ul NATO. Va obține găzduirea unui nou comandament aliat pe teritoriul său?
Consolidarea posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, proiectarea stabilității către Est și zona Mării Negre, continuarea eforturilor în vederea creşterii nivelului de interoperabilitate între forţele armate aliate, inclusiv prin intensificarea exerciţiilor în Marea Neagră – așa sună pe scurt obiectivele României la Summit-ul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie, la care participă președintele Klaus Iohannis, ministrul Apărării, Mihai Fifor, și șeful Statului Major al Apărării, general Nicolae Ciucă.
„În cadrul lucrărilor Summit-ului, vor fi analizate stadiul implementării măsurilor strategice decise la Summit-urile Aliate anterioare din Țara Galilor, din 2014, și de la Varșovia, din 2016, modalitățile de întărire a posturii NATO de apărare și descurajare, de sporire a capacității Alianței de proiectare a stabilității în vecinătatea sa și, de asemenea, perspectivele de consolidare a cooperării NATO cu Uniunea Europeană, de o manieră complementară, precum și adaptarea structurii de comandă a NATO la noul mediu de securitate, dezvoltarea capacității de reacție a forțelor aliate și facilitarea mobilității acestora în Europa”, transmite MApN.
De remarcat că la acest summit va fi organizată și o reuniune distinctă, dedicată evoluțiilor de securitate din regiunea Mării Negre, cu participarea Georgiei și Ucrainei, după cum informa recent Administrația Prezidențială.
Foto – Militari NATO din brigada multinațională de la Craiova:
Pe lângă obiectivele mai vag exprimate în comunicările oficiale, ministrul Apărării anunța în urmă cu o lună că România iși dorește să găzduiască un comandament de trei stele – un comandament de forțe terestre, cu circa 400 de militari ai alianței – prin noua organizare a comandamentelor NATO pe continent.
“Sunt luni bune de când, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, încercăm să impunem cumva această idee că Marea Neagră trebuie discutată ca punct separat în agenda Summitului NATO din această vară, dar pe de altă parte după ministeriala NATO de la începutul acestui an, atunci când România s-a oferit ca gazdă pentru un comandament de trei stele terestru, am făcut toate demersurile necesare astfel încât să putem să obţinem acest lucru… Credem că dacă, după Summitul NATO, România va putea găzdui acest comandament, vom putea vorbi despre o abordare echilibrată a întregului Flanc Estic, pentru că, până la urmă, ţările baltice, Polonia, au astfel de capabilităţi şi astfel de structuri de comandă, iar România, printr-o astfel de structură de comandă ar veni şi ar echilibra partea de sud în Flancul Estic”, a mai declarat Fifor, potrivit Agerpres.
România găzduiește deja un comandament multinaţional de divizie precum şi o structură multinaţională de integrare a forţelor NATO.
NATO și UE au semnat o nouă Declarație Comună – infrastructura și mobilitatea militară, esențială pentru securitatea europeană
Marți, înaintea summit-ului propriu-zis, secretarul general al NATO și liderii UE au semnat o nouă Declarație Comună care stabilesc mobilitatea militară drept indispensabilă pentru securitatea europeană.
Declarația vine în contextul în care 22 de membri ai NATO sunt totodată şi membri ai UE, iar partea de infrastructură și birocrație pe partea de mișcare a trupelor poate fi o piedică în asigurarea securității aliaților europeni.
Declarația comună NATO-UE promite o cooperare în ceea ce priveşte măsurile de înlesnire a transporturilor militare în Europa, prin modernizarea drumurilor, a podurilor, a rețelelor feroviare, dar și prin reducerea birocraţiei la frontierele naţionale.
”Cooperarea noastră a înaintat. Avem 22 de membri comuni, iar peste 90% din cetățenii UE locuiesc într-o țară NATO. Uniunea Europeană și NATO au aceleași valori și împart provocări comune. Vreau să insist asupra complementarității pentru că asta ne definește parteneriatul. Suntem autonomi, dar lucrăm împreună”, a declarat Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis că declarația de astăzi are la bază documentul semnat la Varșovia în urmă cu doi ani.
”Această nouă Declarație arată hotârărea noastră de a consolida și lărgi cooperarea noastră. În fața unui mediu de securitate impredictibil, trebuie să lucrăm împreună. În lunile ce urmează, vom face mai multe pentru mobilitate militară, care este esențială pentru descurajarea și apărarea noastră”, a precizat Jens Stoltenberg.
Convoi militar NATO pe drumurile din România:
INTERVIURILE HotNews.ro