Cel mai lung tunel de autostradă în lucru din România a fost săpat în totalitate. Când va fi gata

Cel mai lung tunel de autostradă aflat în construcție în acest moment a fost străpuns în totalitate. Odată cu finalizarea tunelului, preconizată în prima parte a anului viitor, circulația va putea fi deschisă pe secțiunea A1 Margna – Holdea (13,16 km), astfel că șoferii vor putea circula neîntrerupt pe autostradă de la Sibiu până la Nădlac, la granița vestică.

„Tunelurile dintre Margina și Holdea au fost străpunse în totalitate!”, a anunțat vineri directorul Companiei de Drumuri (CNAIR), Cristian Pistol.

Cu galerii de 1.985 m și 1.825 m, Tunelul 2 Margina – Holdea este cel mai lung tunel de autostradă construit până acum în România. „Doi ani de săpat în munte, 24 de ore din 24, zece fronturi de lucru și 900 de oameni. Cea mai grea etapă a acestui șantier s-a încheiat astăzi”, spune Pistol.

El dă și detalii despre staidul lucrărilor: Stadiul fizic a depășit 75%, cămășuiala de beton a galeriilor finalizate avansează cu 20 de metri pe zi, continuă montarea grinzilor pe pasaje și viaducte și se așterne binderul (primul strat de asfalt) pe mai multe sectoare din șantier.

Autostrada are termen de deschidere prima jumătate a anului viitor

„După betonarea în totalitate a galeriilor (până la finalul anului), se va intra în etapa montării și testării instalațiilor de siguranță ale tunelului”, spune directorul CNAIR.

„În prima jumătate a anului viitor vom circula pe autostradă fără întrerupere de la Boița la Nădlac, pe o distanță de peste 360 km”, spune oficialul, oferind o estimare practic pentru finalizarea și deschiderea secțiunea A1 dintre Margina și Holdea.

Cel mai lung tunel de autostradă în lucru din România

Tunelurile de pe A1 dintre Margina și Holdea – două la număr – sunt și primele astfel de structuri la care lucrează constructorul român UMB, într-o asociere cu o companie din Bosnia și Herțegovina care are experiență în tuneluri. 

Unul dintre tuneluri – cel mic – are o lungime de circa 400 de metri, în timp ce al doilea tunel are aproape 1,9 km pe o cale și 1,8 km pe altă cale, fiind practic cel mai lung tunel de autostradă la care se lucrează în România în prezent. 

Spre comparație, tunelul Momaia de pe A1 Sibiu – Pitești, secțiunea 4 – pe care austriecii de la PORR vor să-l dea în trafic în câteva săptămâni  – are 1,35 km în lungime. Tot pe A1, pe Secțiunea 3 din Sibiu – Pitești, italienii de la WeBuild vor începe în acest an forarea tunelului Poiana lung de aproape 1,8 kilometri. 

Pe A1 Margina – Holdea, UMB s-a apucat de forat la începutul anului 2025.

Cum sunt realizate tunelurile de pe A1 Margina – Holdea

Cei 13,16 km de autostradă – singura bucată lipsă de pe întreaga A1 de la Sibiu la granița de Vest – au fost contractați în 14 octombrie 2022 cu o asociere dintre UMB (România) – Euro-Asfalt (Bosnia) pentru circa 1,83 miliarde de lei (fără TVA).

Din acest contract, cele mai importante lucrări sunt cele două tuneluri forate prin tehnologia NATM (New Austrian Tunneling Method), care presupune excavarea secvențială a tunelului și ranforsarea pe parcurs a pereților. Asta se face prin pulverizarea de straturi de beton. Practic, tunelul este săpat în mod tradițional, prin segmente mici, apoi pereții de rocă expusă sunt ranforsați cu plasă de metal și peste ei este așezat beton torcretat pentru a da rezistență.

Odată finalizat un astfel de segment, se trece la forarea următorului. Ulterior, de-a lungul tunelului astfel săpat și stabilizat, se aplică și hidroizolația și căptușeala finală din beton care înglobează și armătura principală. Apoi se trece la finisaje și la dotarea tunelurilor cu instalații și utilități.

Unde vor fi tunelurile (lungimi estimative) – conform planurilor în CNAIR:

În total, sunt circa 2,13 km de tuneluri. Un tunel mic are o cale lungă de circa 368 de metri și cealaltă cale de 415 metri.

Al doilea tunel are o lungime de circa 1.985 de metri pe o cale și 1.825 pe cealaltă. Este, de fapt, un tunel împărțit în trei segmente – două segmente forate prin tehnologia NATM și un segment la mijloc de circa 400 de metri care este realizat prin tehnologia Cut&Cover, care presupune săparea de sus în jos a galeriei tunelului și apoi acoperirea ei cu beton. 

Li s-a spus „tuneluri pentru urși” în special în presă, pentru că ele au fost impuse prin acordul de mediu și pentru a păstra intacte la suprafață culoarele de tranzit pentru mamiferele mari într-o zonă de legătură între masivele Carpaților Occidentali. 

Cele două tuneluri au fost impuse în 2013 prin acordul de mediu după ce toate loturile de pe A1 Lugoj – Deva au fost contractate înainte cu un an în baza unor documentații care prevedeau săpături în acele locuri.

Soluția inițială din proiect prevedea ca autostrada să treacă prin zone excavate complet, secționând practic o zonă de migrație a animalelor. 

Bucata cu tuneluri, „gaura” din A1 Sibiu – Nădlac care dă bătăi de cap șoferilor

Bucata cu tuneluri reprezintă practic o „gaură” de circa 13 km în toată autostrada de la Sibiu până la Nădlac mai ales după ce Loturile 3 și 4 din Lugoj – Deva au fost deschise traficului în 2019.

În 2013, după ce au fost contractate loturile 2, 3 și 4 din A1 Lugoj – Deva, Acordul de Mediu a fost modificat și a impus realizarea unor tuneluri între Holdea și Margina, în locul unor săpături uriașe care practic ar fi despicat muntele în două.

Cum contractele erau deja semnate, Compania de Drumuri avea de scos bucata cu tuneluri separat și să lanseze separat o procedură pentru proiectarea și execuția tunelurilor.

Au urmat, însă, ani la rândul de bâlbâieli și răzgândiri birocratice. Încă din 2015 șeful de atunci, Narcis Neaga (n.r. care a mai trecut o dată între timp pe la șefia Companiei), promitea că la final acelui an va scoate la licitație tunelurile de pe A1 Lugoj – Deva. În cele din urmă licitația a fost lansată abia în 2021.