Sari direct la conținut

Cele 111 răni de pe corpul Verei Pekhteleva. Ramificațiile deciziei lui Putin de a permite crearea armatei de prizonieri ruși

HotNews.ro
Luptători Wagner în Rostov, Foto: Arkady Budnitsky / AFP / Profimedia
Luptători Wagner în Rostov, Foto: Arkady Budnitsky / AFP / Profimedia

​Uciderea în 2020 a Verei Pekhteleva, de către fostul ei iubit, a fost atât de înfiorătoare încât chiar și în Rusia, unde violența împotriva femeilor trece adesea neobservată, a provocat un protest mediatic. Vladislav Kanius a torturat o femeie o noapte întreagă, iar poliția nu a intervenit. Apoi, deși a fost condamnat, a fost grațiat pentru a lupta în Ucraina. Ca el, zeci de mii de criminali. Un material The Guardian surprinde ramificațiile deciziei președintelui Vladimir Putin de a permite crearea armatei de prizonieri ruși, radiografiind o societate în care bărbații sunt văzuți ca eroi în loc de violatori sau ucigași dacă au luptat în Ucraina.

Vladislav Kanius a petrecut ore întregi torturând-o pe Pekhteleva înainte ca aceasta să moară; vecinii au sunat în mod repetat la poliție pentru a raporta țipete înfiorătoare venite din apartamentul vecin, dar poliția nu s-a prezentat. În timpul procesului, a rezultat că au existat 111 răni pe corpul Verei Pekhteleva.

Vara trecută, un tribunal din Siberia l-a condamnat pe Kanius la 17 ani de închisoare pentru crimă. Membrii familiei lui Pekhteleva au fost dezamăgiți de faptul că judecătorul a respins acuzații suplimentare de viol și privare de libertate, dar au răsuflat ușurați la gândul că totuși acuzația de crimă l-ar trimite pe Kanius după gratii timp de 17 ani.

Nouă luni mai târziu, la mijlocul lunii mai, mama Verei Pekhteleva a primit două fotografii dintr-un cont anonim de WhatsApp. Acestea arătau un bărbat îmbrăcat în uniformă militară și erau însoțite de un mesaj: „Kanius este liber și luptă în Ucraina”.

„Nu-mi venea a crede ochilor, am încercat să o calmez, am încercat să spun că nu era el, ci o poză prelucrată în Photoshop. Dar ne-am dat repede seama că era cu adevărat el”, a spus Vladimir Pekhtelev, unchiul Verei, într-un interviu telefonic, din orașul siberian Kemerovo.

Kanius, se pare, era unul dintre zecile de mii de prizonieri ruși eliberați mai devreme pentru a lupta în Ucraina. Marea majoritate a ajuns să lupte pentru grupul Wagner, armata privată condusă de Evgheni Prigojin, care în iunie a lansat o revoltă armată care a trimis unde de șoc în sistemul politic rus înainte ca rebeliunea să fie anulată.

Ca parte a acordului, condamnaților li sa spus că, dacă ar lupta timp de șase luni și vor supraviețui, li se va permite să se întoarcă la viața normală fără a-și ispăși restul pedepselor.

Mai târziu, prizonierii au fost de asemenea eliberați pentru a lupta pentru armata regulată rusă și pentru alte formațiuni asemănătoare grupării Wagner care luptau în Ucraina.

Când familia Verei a solicitat oficial autorităților închisorii să-l găsească pe Kanius, li s-a spus că acesta a fost transferat la serviciul penitenciar din regiunea Rostov, la granița cu Ucraina, și că a dispărut. Activiștii spun că acesta este un traseu administrativ tipic pentru un prizonier recrutat pentru a lupta în Ucraina; nu există alte motive plauzibile pentru un transfer la Rostov.

„Nimeni nu ne poate spune cum a fost eliberat, nimeni nu ne-a dat niciun răspuns, nicio explicație”, a spus Pekhtelev.

Nu este clar dacă Kanius încă se luptă, dar se pare că este încă în viață, deoarece a postat regulat pe un cont de pe VKontakte, o rețea de socializare rusă. Pe contul său apare un motto: „Nu există alegerea corectă, există doar alegerea pe care o faci și consecințele acesteia”.

În iulie, Kanius a răspuns la un mesaj în care era întrebat despre starea sa actuală și unde se află cu o cererea de a fi plătit pentru a răspunde la întrebări. Mai târziu și-a blocat contul.

Ramificațiile complete ale deciziei de a-i permite lui Prigojin să construiască o armată privată de prizonieri au devenit clare atunci când și-a lansat rebeliunea militară eșuată. Dar, pe lângă consecințele politice, experimentul lui Putin cu Prigojin va avea probabil un impact social semnificativ asupra Rusiei în anii următori.

Au existat numeroase rapoarte despre foști prizonieri care au supraviețuit perioadei lor în cadrul Wagner ca luptători în Ucraina și s-au întors acasă pentru a provoca haos. Printre cei eliberați se numără mulți care au comis crime violente împotriva femeilor.

Autoritățile ruse au o istorie lungă de a nu lua în serios violența domestică sau amenințările cu violența împotriva femeilor. Acum, chiar și în acele cazuri în care infractorii au primit pedepse cu închisoarea, victimele și familiile lor trăiesc în frică să nu se întoarcă acasă mult mai devreme decât se aștepta.

A dezmbembrat corpul iubitei, dar e „curat în fața lui Dumnezeu”, prin serviciul său adus Rusiei în Ucraina

Viaceslav Samoilov a ucis-o pe Olga Șliamina, în vârstă de 33 de ani, în martie 2021, iar ulterior i-a dezmembrat și ascuns trupul. El a fost condamnat la nouă ani și șapte luni de închisoare în aprilie 2022, dar acum se pare că este liber după ce a luptat timp de trei luni în Ucraina.

Mama lui Samoilov a declarat pentru 29.ru, un site de știri local din regiunea Arhangelsk din Rusia, că fiul ei a luptat și a fost rănit în Ucraina, iar acum a fost grațiat. Mama lui a spus „el este curat în fața lui Dumnezeu”, prin serviciul său adus Rusiei în Ucraina.

Vadim Tekhov, care a ucis-o pe Regina Gagieva, în vârstă de 22 de ani, în orașul Vladikavkaz, din sudul Rusiei, în 2019, trebuia să fie în închisoare până în 2035, dar a fost grațiat după ce a luptat în Ucraina și s-a întors la Vladikavkaz.

„A fost trimis acolo, a servit timp de șase luni și, în conformitate cu legea, a fost eliberat mai devreme”, a confirmat șeful regiunii Osetia de Nord, Serghei Menyailo, într-o conferință de presă la începutul acestui an, adăugând că în locul lui Tehov, el nu s-ar fi întors acasă.

Mai sunt și cei care au fost închiși pentru viol sau violență, ale căror victime sunt încă în viață și sunt acum din nou în pericol.

„Am primit atât de multe mesaje de la oameni care sunt speriați, în special din regiuni. Ei știu că dacă bărbații care i-au torturat se întorc din acest război și încep să-i bată din nou sau chiar să-i omoare, poliția nu va face nimic, pentru că acum acești bărbați sunt văzuți ca eroi în loc de violatori sau ucigași”, a spus Alena Popova, o activistă rusă pentru drepturile femeilor.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro