Cele 5 întrebări economice care rămân pentru 2026

România încheie 2025 cu semnale mixte. Direcția anului 2026 depinde de răspunsul la cinci întrebări esențiale. Economia a intrat în noul an într-o stare de echilibru fragil. Nu sunt semnale de criză iminentă, dar nici premisele unei reveniri solide. Mai degrabă, anul acesta se conturează ca unul de test: al maturității fiscale, al capacității statului de a face reforme reale și al răbdării mediului privat.

Acest text este un fragment din newsletterul „EconoMix”, pe care jurnalistul Dan Popa îl trimite în fiecare joi dimineață. Te poți abona aici:

Mesajul comun transmis de bănci, analiști și mediul de afaceri este clar: ajustarea nu mai putea fi amânată. Întrebarea nu este dacă va fi dureroasă (pentru că va fi), ci cine va suporta costul principal.

2025: o corecție rapidă, dar dezechilibrată

Anul 2025 a adus o corecție fiscală realizată, în mare parte, prin soluțiile cele mai ușor de implementat politic: majorări de taxe, modificări de reguli din mers și presiune suplimentară asupra mediului privat. Reforma cheltuielilor publice a fost, din nou, amânată.

Deficitul bugetar a rămas extrem de ridicat – peste 9% din PIB în 2024 și cu o țintă de aproximativ 8,4% în 2025. Ajustarea s-a făcut mai ales prin creșteri de TVA, accize și înghețări de venituri în sectorul public, nu prin restructurarea aparatului de stat.

Rezultatul: statul a câștigat timp, dar a transferat o mare parte din costul ajustării către firme și populație.

2026: creștere modestă, economie „cu frâna trasă”

Previziunile pentru 2026 converg spre același scenariu:

• creștere economică între 1% și 1,5%, potrivit Comisiei Europene, FMI și ING;

• deficit bugetar în jur de 6–6,5% din PIB, încă mult peste pragurile europene;

• motorul creșterii: investițiile, în special cele finanțate din fonduri europene;

• consum privat slab în prima parte a anului, cu o revenire lentă spre final

România evită recesiunea, dar rămâne departe de potențialul său real de creștere, estimat la circa 3%.

Dobânzile: mai jos, dar nu jos

În 2026, BNR ar putea începe un ciclu prudent de reducere a dobânzilor, estimat la aproximativ 100 puncte de bază, cu prima tăiere posibilă în a doua parte a anului. Relaxarea va fi lentă, iar banca centrală va merge mai degrabă mai încet decât BCE

IRCC va scădea, dar cu întârziere, iar ratele se vor relaxa treptat, nu se vor prăbuși. 2026 va fi, cel mai probabil, anul dobânzilor „mai mici decât în 2025”, dar departe de confortul anilor anteriori.
Inflația: în scădere, dar încă persistentă

Prognozele indică o temperare a inflației în 2026, spre 4–5%, însă de la un nivel încă ridicat. Sondajul CFA România este mai pesimist, cu o rată anticipată de peste 6% la finalul anului

Chiar și în scenariul optimist, inflația rămâne peste ținta BNR și peste media UE, ceea ce înseamnă că presiunea asupra bugetelor gospodăriilor nu dispare.

Cursul de schimb: stabilitate controlată, ușoară depreciere

BNR va continua politica de flotare controlată. Economiștii CFA România anticipează o depreciere lentă a leului, cu un curs mediu estimat de aproximativ 5,13 lei/euro la mijlocul lui 2026 și 5,17 lei/euro la final de an

Nu sunt așteptate mișcări bruște, dar tendința rămâne una de ajustare treptată.
Consum: de la motor la simplu susținător

În 2026, consumul își pierde rolul central. Inflația a lăsat urme, dobânzile rămân restrictive, iar creșterile salariale reale încetinesc. Fără optimism și fără credit ieftin, consumul se stabilizează, nu accelerează.

Economia se va baza mai mult pe investiții și mai puțin pe cheltuieli pe datorie.
Piața muncii: presiune și selecție, nu colaps

Cele mai afectate sectoare vor fi cele dependente direct de consum și cu marje mici:

• Retail și distribuție – presiune pe marje, automatizare, angajări mai puține;

• HoReCa – vulnerabilă la scăderea veniturilor discreționare;

• IT și servicii tech – sfârșitul „epocii de aur”, cu selecție mai dură și creșteri salariale mai lente

• Construcțiile rezidențiale și industria ușoară vor fi afectate moderat, în timp ce energia și infrastructura rămân relativ protejate, susținute de proiecte mari și fonduri europene.

Concluzie

2026 nu va fi un an spectaculos, dar nici unul de criză. Va fi, însă, un an al ajustărilor reale, în care economia României va funcționa cu frâna trasă. După ani de creștere alimentată de consum, accentul se mută spre disciplină, investiții și rezistență.