Criza apei din Prahova: Centrala OMV Petrom de la Brazi va sta închisă până la o săptămână. Efectul de domino
Centrala OMV Petrom de la Brazi, care asigură 10% din producția de electricitate a țării, a fost închisă marți, pentru că nu poate funcționa fără apă suficientă. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat miercuri cât timp va rămâna închisă centrala din Prahova, unde aproximativ 100.000 de oameni din 12 localități au rămas fără apă potabilă la robinet încă din 28 noiembrie.
Centrala pe gaze de la Brazi va rămâne închisă mai multe zile. „Maximum o săptămână”, a anunțat ministrul energiei, la Antena 3.
Centrala electrică OMV Petrom de la Brazi este o centrală pe ciclu combinat gaze–abur (CCGT) , iar acest tip de centrală are nevoie de cantități mari de apă pentru mai multe procese tehnice esențiale, au explicat specialiștii de la Asociația Energia Inteligentă.
Fără apă suficientă, centrala nu poate condensa aburul, ceea ce oprește întreg ciclul termic și centrala trebuie oprită.
Efect de domino în urma opririi centralei de la Brazi
Centrala asigură circa 10% din producția de energie electrică a României.
Oprirea parțială a centralei OMV Petrom a determinat în 2 decembrie 2025 scăderea producției de energie electrică din hidrocarburi cu 344 MWh (26%) între orele 8.00 și 13.00, conform datelor Transelectrica, informează Asociația Energia Inteligentă.
Între aceleași ore, importurile au crescut cu 490 MWh (73%). Creșterea ponderii importurilor poate duce la majorarea prețului energiei electrice pe bursă, care se va resimți lunile următoare.
Impactul opririi Centralei OMV Petrom de la Brazi asupra prețului energiei electrice în România este deja resimțit în piață – prețul mediu PZU România pentru miercuri a crescut cu 14%. Piața pentru Ziua Următoare – PZU – este locul unde se tranzacționează cantitățile de energie electrică pentru a doua zi.
Criza de apă cauzată de situația de la Paltinu poate avea impact domino: de la alimentarea populației, la industrie, la producția de energie electrică și termoficare, mai arată Asociația Energia Inteligentă.
„În contextul actual, într-o zonă ca Prahova / Ploiești / regiunea alimentată din baraj, nu e doar un disconfort pentru populație, ci și o vulnerabilitate structurală pentru industrii și furnizorii de energie”.
Cauze care au dus la necesitatea golirii Barajului Paltinu
Barajul Paltinu a fost pus în funcțiune în anul 1971 și a beneficiat de reparații, consolidări și revizii de-a lungul timpului.
Verificări făcute în vara anului 2025 au detectat deficiențe la vanele de la instalația de golire de pe fundul lacului Paltinu, ceea ce a impus scăderea nivelului apei pentru a putea interveni în siguranță. Ulterior în timpul intervenției o galerie de acces a barajului s-a înfundat generând necesitatea altor intervenţii urgente, a explicat Asociația Energia Inteligentă.
Combinația dintre lucrările de golire și condiții meteorologice au generat un dezechilibru, era nevoie să se scadă nivelul apei pentru a repara vanele și curățarea galeriilor, dar în aceeași scădere a nivelului apei exista riscul să creeze o sistare a apei pentru consum. Ploile recente au adus un val de aluviuni în lac, ceea ce a crescut turbiditatea apei la valori mult peste limitele admise. Apa a devenit „nămol”, ceea ce a făcut imposibilă tratarea ei în stația de tratare aval de Baraj pentru consum.
Alimentarea cu apă potabilă a fost suspendată temporar începând cu data de 28 octombrie 2025, ora 15.30, în industrii și companii care foloseau apă de la această sursă s-au impus restricții, reducerea debitului sau oprirea completă, în funcție de disponibilități.
Dacă pentru populație s-a luat hotărârea după data de 28 noiembrie, să se asigure o distribuție alternativă de apă (rezervoare mobile, puncte de distribuție temporară) până la normalizarea parametrilor apei, pentru industrie (inclusiv sistemele energetice), apa a fost oprită urmând să funcționeze până la momentul finalizării stocurilor interne a fiecărei societăți comerciale.
Criza apei din județul Prahova
Peste 100.000 de oameni din Prahova şi Dâmboviţa nu primesc de vineri apă în sistem centralizat, după ce apa din barajul Paltinu a crescut cu aproximativ 12 metri, iar apa încă nu poate fi tratată corespunzător pentru a deveni potabilă. Este vorba despre localităţile Câmpina, Breaza, Băicoi, Adunaţi, Poiana Câmpina, Şotrile, Băneşti, Brebu, Telega, Vărbilău, Aluniş şi parţial comuna Floreşti din judeţul Prahova, precum și de localitatea Moreni din Dâmbovița.
Oamenii primesc apă potabilă și menajeră de la cisternele aduse de pompieri și autorități, iar duminică a fost luată decizia ca aceștia să primească 200.000 de litri de apă din rezerva statului.
Consiliul Judeţean Prahova, principal acţionar al furnizorului de apă, susţine că problema este la barajul Paltinu, unde instalaţiile au intrat în blocaj tehnic din cauza turbidităţii.
INTERVIURILE HotNews.ro