Centrul Europol de combatere a contrabandei cu migranti pune Romania pe locul al saptelea din 100 de tari implicate in traficul de refugiati din UE

Retelele de contrabanda fac profituri uriașe de pe urma crizelor declansate de migratia necontrolata si devin din ce in ce mai puternice. Intre cele 100 de tari cu suspecti implicati in traficul european de migranti din 2015 se afla si Romania, pe locul sapte. Noul raport anual al Centrului European impotriva Contrabandei cu Migranti, din cadrul Europol, a fost publicat vineri si releva ca „traficul de persoane este segmentul criminal in cea mai rapida crestere“. Directorul Europol, Rob Wainright, afirma ca „peste 90% dintre migrantii care ajung in Europa au apelat la servicii ale retelelor de traficanti”.

European Migrant Smuggling Centre (EMSC) a fost infiintat la Haga in februarie 2016, in urma noilor provocari legate de criza europeana in problema refugiatilor. Cei 45 de experti si analisti ai ESMC sprijina politia europeana si organele de control al frontierelor in documentarea si coordonarea activitatii acestora, in complexul context actual. Centrul isi concentreaza atentia asupra „geografiei hotspot-urilor criminale” si a crearii de metode imbunatatite, pentru combaterea lor la nivel european.

Expertii ESMC au putut identifica 17.400 de traficanti de persoane activi. In top ten al tarilor de origine se afla Bulgaria, Ungaria, Irak, (Kosovo), Pakistan, Polonia, Romania, Serbia, Siria, Suedia si Turcia. Aproape Toate retelele de contrabandisti sunt multinationale.

Nu doar numarul acestora este impresionant, ci si dotarea lor. Numarul de ambarcatiuni folosite in scopul transportului de refugiati peste mare a crescut la 500, uneori folosindu-se nave vechi si improprii navigatiei. Pe uscat se folsesc camioane amenajate special in acest scop, dar si trenuri de marfa sau de calatori.

Cea mai frecventa cale de comunicare folosita de traficantii de persoane este prin intermediul platformelor sociale, se spune in Raport. Daca in 2015 au fost identificate 148 de conturi suspecte, un an mai tarziu numarul lor a crescut la 1.150.

Se mai arata ca, in cadrul retelelor criminale, actioneaza trei categorii de persoane, cu diferite functii: coordonatorii (care coordoneaza strategic activitatea pe rutele de contrabanda), organizatorii (care administreaza activitatea la fata locului, prin intermediul contactelor personale) si intermediarii (care cauta clientii in tarile lor de origine, prin intermediul retelelor de socializare).

Pe parcursul anului 2016, EMSC a primit informatii referitoare la fraudarea documentelor de identitate in 2.589 de cazuri. Este vorba de documente contrafacute, dar si raportate drept pierdute sau furate. „Majoritatea acestor documente provin din Belgia, Franta, Ungaria, Romania si Slovenia”, se mentioneaza in raportul din acest an.

Referitor la modul de operare al traficantilor de refugiati,analiza EMSC indica: „13% dintre suspectii cunoscuti Europol-ului opereaza in tara de origine. Majoritatea acestor suspecti se constituie intr-un grup omogen. Suspectii maghiari si suedezi locuiesc si opereaza mai degraba in tarile lor de origine. Acesti suspecti traiesc deja in in tari de migratie sau la rascrucea unor trasee migrationiste, prin urmare isi ofera serviciile la ei acasa”. Nu tot asa procedeaza alti suspecti cu nationalitate europeana, printre care si romanii.

„Bulgarii, romanii si polonezii locuiesc in tara lor de origine, insa sunt prioritar activi in alte state membre ale UE, care se afla, in general, fie in vecinatatea tarii lor, fie sunt tari de destinatie finala, ca Germania, Olanda sau Marea Britanie. Majoritatea acestor suspecti lucreaza ca soferi, transportand migrantii din Europa de Est in cea de Vest, sau sunt membri ai retelelor de crima organizata in cautare de oportunitati criminale, in marile focare de migratie.”