Cercetătorii au creat în premieră virusuri ce nu există în natură folosind AI: „Capacitatea există acum”

Oamenii de știință au folosit un program de inteligență artificială pentru a crea noi genomuri virale, diferite de orice virus natural cunoscut și care țintesc gazde specifice. Reușita reprezintă un pas încurajator către progrese medicale, dar ridică și îngrijorări cu privire la posibilitatea utilizării abuzive, relatează CNN.

Cercetătorii și-au prezentat rezultatele într-un studiu publicat joi în revista Science. Ei afirmă că secvențe genetice provenite din milioane de surse, „din toate domeniile vieții”, au servit drept bibliotecă lingvistică pentru instrumentul de inteligență artificială Evo, într-un mod similar cu felul în care ChatGPT și alte modele lingvistice sunt antrenate pe seturi vaste de materiale text existente.

Oamenii de știință de la Universitatea Stanford și de la Arc Institute, o organizație non-profit de cercetare din California, au folosit apoi inteligența artificială pentru a genera mii de combinații de genomuri într-un cadru specific: unul care ar putea fi găzduit de o celulă bacteriană de E. coli. Dintre miile de genomuri generate de inteligența artificială, cercetătorii au construit și testat aproximativ 300 în laborator și au constatat că 16 erau virusuri viabile.

Noile virusuri sunt bacteriofage, ceea ce înseamnă că infectează bacteriile, dar nu pot afecta oamenii.

Unul dintre virusurile create cu AI i-a surprins pe cercetători

Potrivit cercetării, biblioteca genetică a ajutat inteligența artificială să „învețe constrângerile evolutive” ale genomurilor naturale. Însă oamenii de știință au descoperit de asemenea că unul dintre noile virusuri avea o caracteristică „îndepărtată din punct de vedere evolutiv”.

Acest lucru sugerează că inteligența artificială a generat modificări despre care evoluția naturală ar fi putut avea nevoie de milioane de ani pentru a demonstra că sunt posibile.

Testele au arătat că un amestec al noilor virusuri putea depăși rezistența la antibiotice în cazul anumitor tulpini de E. coli, lucru pe care un „amestec comparabil de bacteriofagi proveniți din surse naturale” nu l-a putut face.

„Acest lucru deschide o cale pentru generarea unor terapii cu bacteriofagi adaptabili și rezilienți împotriva agenților patogeni aflați într-o evoluție rapidă”, au scris autorii.

Este o realizare științifică importantă, mai ales într-un moment în care oamenii de știință se grăbesc să combată rezistența tot mai mare la medicamente în cazul unor germeni precum E. coli.

„Descoperirea realizată este semnificativă”, a declarat Jordi García Ojalvo, profesor de biologie a sistemelor la Universitatea Pompeu Fabra din Barcelona, într-un comentariu pentru Science Media Centre.

Dar aceasta nu vine fără rezerve.

Semnal de alarmă tras imediat de alți oameni de știință

„Deși acest lucru este promițător pentru aplicațiile din domeniul științelor vieții, ridică de asemenea întrebări urgente privind siguranța biologică și securitatea biologică”, au scris medicii de la Centrul John Hopkins pentru Siguranța Sănătății într-un articol separat publicat în revista Science.

„Capacitatea de a compune genomuri virale folosind inteligența artificială generativă există acum; mecanismele de guvernanță necesare pentru a o direcționa în condiții de siguranță nu există”, au scris aceștia.

Cercetătorii au abordat direct aspectele legate de securitatea biologică în studiul lor – însă medicii de la Johns Hopkins au scris că aceștia „se implică în problemele de siguranță biologică și securitate biologică într-un mod mai deliberat decât majoritatea dezvoltatorilor de modele puternice de inteligență artificială biologică”.

Noua cercetare s-a concentrat asupra bacteriei E. coli și asupra unui anumit tip de virus care nu poate afecta oamenii. Deocamdată e neclar în ce măsură rezultatele s-ar putea aplica altor virusuri.

„Astfel de genomuri ar putea codifica noi agenți patogeni”

Autorii celui de-al doilea articol, care a răspuns studiului privind crearea virusurilor, evidențiază un domeniu deosebit de riscant despre care spun că nu ar trebui urmărit: agenții patogeni care infectează eucariote, care pot provoca o varietate de infecții la oameni, inclusiv malaria și anumite infecții fungice cu drojdii.

„Astfel de genomuri ar putea codifica noi agenți patogeni capabili să infecteze oameni, animale sau plante în moduri care nu pot fi controlate cu ajutorul măsurilor de contracarare existente”, au scris aceștia.

García Ojalvo spune că riscul pentru siguranța biologică prezentat de noua cercetare este mai scăzut decât în cazul altor instrumente de inteligență artificială, în principal deoarece genomurile trebuie testate individual după ce sunt concepute, iar rata de eficiență este redusă, cu doar 16 virusuri viabile dintre sutele de mii generate.

„Este dificil să ne imaginăm că aceste modele ar putea genera automat genomuri viabile, «gata de utilizare»”, susține acesta.

FOTO articol: Kriscole / Dreamstime.com.