Cercetătorii avertizează că un mare oraș din SUA trebuie evacuat cu totul și cer ca procesul să înceapă acum

Procesul de relocare a populației din orașul american New Orleans ar trebui să înceapă imediat, întrucât orașul a ajuns la un „punct fără întoarcere” care va face ca acesta să fie înconjurat de ocean în câteva decenii din cauza crizei climatice, concluzionează un nou articol științific citat de The Guardian.

Creșterea continuă a nivelului mării și eroziunea accelerată a zonelor umede din sudul Louisianei vor înghiți zona New Orleans în câteva generații, lucrarea științifică estimând că orașul „ar putea foarte bine să fie înconjurat de Golful Mexic înainte de sfârșitul acestui secol”.

Sudul Louisianei, aflat la altitudine joasă, se confruntă cu multiple amenințări: creșterea nivelului mării determinată de încălzirea globală, intensificarea uraganelor – de asemenea o manifestare a crizei climatice – și eroziunea treptată a unui litoral fragmentat de industria petrolului și gazelor.

Potrivit lucrării publicate luni în revista Nature Sustainability, sudul Louisianei se confruntă cu o creștere a nivelului mării de 3–7 metri și cu pierderea a trei sferturi din zonele umede costiere rămase, ceea ce va face ca linia țărmului „să se retragă cu până la 100 km spre interior”, izolând astfel New Orleans, dar și Baton Rouge, capitala statului Louisiana.

Analiza compară temperaturile globale actuale cu o perioadă similar de caldă de acum 125.000 de ani, care a dus la o creștere a nivelului mării.

Cercetătorii afirmă că acest scenariu face ca regiunea să fie „cea mai vulnerabilă zonă costieră din lume din punct de vedere fizic” și impune măsuri imediate pentru a pregăti o tranziție ordonată a populației din New Orleans, care are aproximativ 360.000 de locuitori, către zone mai sigure.

„Nu există nicio sumă de bani” care să salveze orașul New Orleans, afirmă unul dintre cercetători

Studiul avertizează că Louisiana a înregistrat deja pierderi de populație în ultimii ani, iar această tendință se va accelera într-un mod dezordonat,dacă nu se iau măsuri pentru a face față riscurilor care amenință cel mai mare oraș al statului și comunitățile din jur.

„Deși reducerea emisiilor ar trebui să rămână primul pas pentru a preveni cele mai grave scenarii, zona costieră a Louisianei a depășit, în mod evident, deja punctul fără întoarcere”, se arată în articolul de tip „Perspectivă” publicat în revista Nature. Un astfel de articol oferă o evaluare academică, nu date noi.

Miliarde de dolari au fost cheltuite pentru a fortifica New Orleans printr-o vastă rețea de diguri, porți anti-inundații și pompe, construite după uraganul Katrina care a devastat orașul în 2005. Însă amenințările tot mai mari la adresa orașului înseamnă că aceste diguri – care deja necesită modernizări costisitoare pentru a rămâne eficiente – nu vor putea salva orașul pe termen lung, avertizează lucrarea publicată luni de cercetători.

„Din perspectiva paleoclimatologiei, New Orleans este deja pierdut; întrebarea este cât timp mai are”, a declarat Jesse Keenan, expert în adaptarea la schimbările climatice la Universitatea Tulane și unul dintre cei cinci autori ai lucrării.

„Nu este sigur cât timp, dar cel mai probabil vorbim de decenii, nu de secole. Chiar dacă schimbările climatice ar înceta astăzi, zilele New Orleans-ului tot vor fi numărate. Va fi înconjurat de ape deschise și nu poți menține pe linia de plutire o insulă situată sub nivelul mării. Nu există nicio sumă de bani care să poată face asta”, a subliniat el.

Marele oraș american, descris ca un „pacient în stadiu terminal”

„New Orleans se află într-o stare terminală și trebuie să fim clari cu ‘pacientul’ că este vorba de o situație terminală”, a mai spus cercetătorul, adăugând că „există posibilitatea unor măsuri paliative – putem facilita tranziția populației și a economiei”.

„Putem acționa din timp”, a îndemnat el. El admite însă că „niciun politician nu vrea să fie primul care anunță acest diagnostic terminal. Vor discuta despre asta în spatele ușilor închise, dar niciodată în public”.

New Orleans se confruntă deja cu provocări evidente: situat într-o depresiune în formă de cuvă, sub nivelul mării, orașul are deja 99% din populație expusă unui risc major de inundații severe – cel mai ridicat nivel dintre toate orașele din SUA, potrivit unui alt studiu publicat săptămâna trecută în revista Science Advances.

„Chiar și în comparație cu toate celelalte orașe americane, New Orleans iese în evidență într-un mod alarmant”, a declarat Wanyun Shao, coautoare a studiului și geografă la Universitatea din Alabama.

„Nu există un calendar precis pentru cât timp mai are New Orleans, dar știm că situația este gravă. Se confruntă cu una dintre cele mai rapide creșteri ale nivelului mării din lume și nu știu cât timp efortul uman poate lupta împotriva acestui fenomen. Este ca o bombă cu ceas”, a adăugat aceasta.

Și alți cercetători afirmă că evacuarea orașului reprezintă un imperativ

Shao a spus că este de acord că relocarea populației va trebui să aibă loc. „Știu că este un subiect cu încărcătură politică și emoțională – există oameni profund atașați de New Orleans”, a spus ea. „Dar retragerea planificată, oricât de neplăcută ar părea, este soluția finală, la un moment dat”.

O presiune majoră asupra acestui important centru cultural din sudul SUA, imortalizat de numeroase filme și documentare produse de Hollywood, este faptul că terenul din jur dispare rapid.

Din anii 1930, Louisiana a pierdut aproximativ 5.180 km² de teren din cauza eroziunii coastei – echivalentul suprafeței statului Delaware – iar aproximativ 7.770 km² sunt pe cale să dispară în următorii 50 de ani.

Ritmul pierderii de teren este atât de rapid încât o suprafață de dimensiunea unui teren de fotbal (aproximativ 0,7 hectare) dispare la fiecare 100 de minute.

Pentru a contracara acest fenomen, Louisiana a adoptat în ultimul deceniu un plan diferit, care renunță la construirea de noi infrastructuri de protecție împotriva inundațiilor și încearcă, în schimb, să valorifice capacitatea naturală a fluviului Mississippi de a reconstrui terenuri.

Un proiect anulat de guvernatorul statului Louisiana

Digurile și alte infrastructuri au constrâns până acum cursul natural, cu meandre, al fluviului și au direcționat sedimentele direct în Golful Mexic, în loc să refacă zonele umede costiere.

Așa-numitul proiect „Mid-Barataria Sediment Diversion”, început în 2023, ar fi contribuit la restabilirea unui flux mai natural în delta Mississippi și ar fi permis acumularea sedimentelor în zonele costiere unde acestea s-au pierdut. Potrivit estimărilor proiectului, peste 52 km² de teren nou ar fi fost creați în următorii 50 de ani.

Totuși, Jeff Landry, guvernatorul republican al Louisianei, a anulat proiectul anul trecut, susținând că costul de 3 miliarde de dolari este prea mare și că proiectul ar pune în pericol industria pescuitului din stat.

„Acest nivel de cheltuieli este nesustenabil”, a declarat Landry la momentul respectiv, adăugând că proiectul amenința mijloacele de trai ale „oamenilor care au susținut statul nostru de generații”.

FOTO articol: Ed Metz / Dreamstime.com