Cercetatorii ii cer ajutorul lui Klaus Iohannis: Blocarea cercetarii este o deficienta grosolana a guvernarii

Comunitatea stiintifica ii cere presedintelui sa intervina in solutionarea problemelor din cercetare. Intr-o scrisoare deschisa adresata lui Iohannis, Asociatia Ad Astra anunta ca, de un an, guvernul nu a mai organizat competitii de proiecte in cercetare, situatie care se adauga la faptul ca finantarile anterioare „au fost reduse discretionar”. Ignorarea acestei situatii „ar avea efecte dezastruoase asupra capacitatii defensive” ale tarii, avertizeaza cercetatorii. Mihai Miclaus, membru in consiliul director Ad Astra, a explicat pentru HotNews.ro ca 25% din banii alocati de guvern cercetarii sunt distribuiti prin aceste competitii, acum blocate. Distribuirea este realizata de UEFISCDI – institutie pe care senatul doreste sa o desfiinteze.

Asociatia de cercetatori Ad Astra anunta ca „cere sprijinul presedintelui Romaniei, dl Klaus Iohannis, in temeiul Art 80 (2) din Constitutia Romaniei, pentru solutionarea problemelor majore din cercetarea romaneasca„.

Intr-o scrisoare deschisa adresata lui Klaus Iohannis, cercetatorii anunta ca activitatea de cercetare finantata pe baza de competitii (activitate careia ii sunt alocati 25% din banii cercetarii) este blocata „pentru mai mult de un an, prin neintocmirea si neadoptarea la timp a normativelor relevante„.

Mihai Miclaus, cercetator in cadrul Institutului de Cercetari Biologice Cluj-Napoca si membru in consiliul director Ad-Astra, a explicat pentru HotNews.ro ce inseamna aceste competitii pentru cercetare. „Banii de cercetare se dau 25% competitional. Un alt procent de 25% merge catre Institutele Nationale de Cercetare-Dezvoltare si Academie, iar componenta majora de 50% este o nebuloasa, nu exista o transparenta asupra alocarii banului public„, a declarat Miclaus, pentru HotNews.ro.

Bugetul total al cercetarii pe 2015 este de aproximativ 1,9 miliarde de lei, din care aproximativ 25% sunt rezervati proiectelor de cercetare care castiga competitiile organizate si evaluate de UEFISCDI. Aceste competitii nu au mai fost, insa, organizate de mai bine de un an, deci cei 25% din banii cercetarii nu au mai fost alocati cercetatorilor de top de tot atat vreme, avertizeaza Ad Astra.

Proiectele se intind pe mai multi ani si, pe langa faptul ca nu au mai fost lansate noi competitii, proiectelor declarate castigatoare anii trecuti li s-au redus finantarile, desi ele fusesera desemnate castigatoare cu un anumit buget, mai spun cercetatorii.

Amintim ca Senatul si apoi Ministerul Educatiei au incercat in martie sa desfiinteze UEFISCDI – adica exact institutia care distribuie acesti 25% din banii de cercetare. Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii (UEFISCDI) este un secretariat care organizeaza competitiile nationale de proiecte, respectand planul national de cercetare si aplicand criteriile de concurs stabilite de Ministerul Educatiei. In cele mai recente competitii, aproximativ 90% dintre evaluatorii proiectelor de cercetare au fost din strainatate. Sursa si detalii

In aprilie 2015, Virgil Iordache, de la Facultatea de Biologie a Universitatii din Bucuresti, avertiza intr-un text publicat pe Contributors.ro ca toata batalia in jurul UEFISCDI e legata de banii pentru Planul National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare (PNCDI) 2014-2020. E deja in intarziere ca lansare de noi competitii. Citeste: Miza desfiintarii UEFISCDI

Si in 2014, Comisia de Invatamant a Senatului a incercat sa desfiinteze UEFISCDI si sa revina la situatia din 2010, cand 3 institutii imparteau acesti bani – una dintre institutii fiind la Politehnica Bucuresti. Ad Astra a avertizat atunci: „Suspectam ca scopul este distribuirea clientelara a fondurilor de cercetare”. Sursa si detalii

Scrisoarea deschisa adresata de catre cercetatorii Ad Astra presedintelui Klaus Iohannis

„Domnule Presedinte,

Conform legii cercetarii (OG57/2002), activitatea de cercetare din Romania se desfasoara in baza unor strategii nationale si, in principal, a unor planuri nationale de cercetare, dezvoltare si inovare, precum si a altor instrumente de operationalizare a strategiei (programe structurale, planuri sectoriale si altele). Strategia si planul national de cercetare si dezvoltare sunt hotarari de guvern in baza carora, in esenta, se desfasoara competitii nationale de proiecte.

Intervalele pentru care se fac strategiile si planurile nationale se suprapun peste intervalele de programare ale Uniunii Europene, adica 2007 – 2013, 2014 – 2020 etc. In mod firesc, fiecare dintre acestea ar trebui intocmite inaintea intervalului respectiv, urmand sa intre in vigoare in primul an al intervalului, in sensul ca in acel an se lanseaza primele competitii din cadrul acelui plan.

In anul 2014 a fost adoptata, cu intarziere (in octombrie), strategia nationala de cercetare, dezvoltare si inovare, HG 929/2014. Ar fi trebuit sa urmeze adoptarea planului national, printr-o alta hotarare de guvern, fapt care nu s-a petrecut insa nici pana astazi. Astfel, nici in 2014 si nici in 2015 nu s-au organizat, si nici nu se anunta macar ca se vor organiza competitii de finantare ale proiectelor de cercetare in cadrul strategiei curente (2014-2020). De la un astfel de anunt trece in mod obisnuit aproximativ un an pana cand proiectele sunt contractate si incepe activitatea propriu-zisa de cercetare, de unde rezulta ca finantarile corespunzatoare strategiei 2014 – 2020 mai pot incepe, cel mai devreme, in 2016.

Aceasta situatie are consecinte grave de natura a vulnerabiliza societatea si statul roman. Teme si necesitati de cercetare si dezvoltare apar tot timpul, in toate domeniile de activitate, si trebuie sa existe in fiecare an oportunitatea de a demara astfel de proiecte, prin instrumente de finantare corespunzatoare diverselor tipuri de cercetari. In lipsa acestora nu se pot rezolva probleme importante, de interes public, si de asemenea nu se poate atrage personalul de inalta calificare necesar mentinerii grupurilor de cercetare, personal care migreaza fie in alte domenii, fie in strainatate. Administratia, fara cercetare, functioneaza cu ochii inchisi.

Consideram ca blocarea de facto a activitatii de cercetare finantate competitional pentru mai mult de un an, prin neintocmirea si neadoptarea la timp a normativelor relevante, reprezinta o deficienta grosolana a guvernarii in acest domeniu. In consecinta, am solicitat explicatii publice ministerului de resort, prin scrisoarea deschisa din data de 10 aprilie 2015, pe care o atasam. Nu am primit niciun raspuns.

De altfel, lipsa competitiilor noi se suprapune peste obstructionarea sistematica a proiectelor contractate prin planul anterior (2007-2013), care sunt inca in desfasurare, ale caror finantari au fost reduse discretionar, an de an, chiar sub 1/2 din sumele contractate.

Credem ca nesolutionarea problemelor majore mai sus mentionate, inclusiv a disfunctiilor institutionale semnalate, ar avea efecte dezastruoase asupra capacitatii defensive si a capacitatii cognitive ale tarii. Consideram ca in conditiile situatiei ingrijoratoare astfel create, interventia Presedintelui tarii, in temeiul Art 80 (2) din Constitutia Romaniei, ar fi necesara si binevenita si ar avea puterea de a sprijini intrarea in normalitate a sistemului de cercetare din Romania.

Va solicitam respectuos sa formulati o pozitie publica a institutiei prezidentiale fata de aceasta situatie.

Cu alese sentimente,

Asociatia Ad Astra„

Descarca de aici scrisoarea deschisa a Ad Astra

Scrisoarea deschisa a cercetatorilor Ad Astra catre presedintele Klaus Iohannis

Intrebati de HotNews.ro ce inseamna „nesolutionarea problemelor majore mai sus mentionate (…) ar avea efecte dezastruoase asupra capacitatii defensive” a tarii, reprezentantii Ad Astra au raspuns:

„Relatia intre capacitatea defensiva a statului si cercetarea stiintifica este explicata in raportul Vanevar Bush, fondatorul mecanismului de finantare competitionala a cercetarii, raport care a stat la baza organizarii Fundatiei Nationale de Stiinta (NSF) in SUA. http://www.nsf.gov/od/lpa/nsf50/vbush1945.htm Pentru a-si putea apara cetatenii, atat de actiunile intentionate ale altor state si organizatii, cat si de procese si fenomene naturale si sociale impersonale, un stat isi organizeaza niste structuri cognitive, care sunt capabile sa masoare si sa prezica evolutiile intereselor economice si politice, potentialului economic si militar, riscurilor de tot felul (crize economice, politice si militare, catastrofe naturale, epidemii, fenomene socio-culturale extreme, etc). Astfel de procese si evenimente se interconditioneaza si de declanseaza reciproc–de exemplu, o criza de apa poate declansa un razboi. Capacitatea analitica si predictiva a acestor structuri se mentine actuala prin cercetare. De asemenea personalul se instruieste prin cercetare, adica prin dezvoltarea capacitatii de descoperire in fiecare din nenumaratele domenii si chestiuni actuale. Acelasi lucru se poate spune si despre capacitatea de a dezvolta si folosi metodele, instalatiile si echipamentele de cele mai variate feluri–de la instrumente financiare la sisteme de monitorizare, sisteme defensive, politici si proceduri de organizare–care previn sau combat aceste riscuri. Finantarea competitionala a cercetarii a avut inca de la conceptia initial aceasta intentie: sa intareasca si sa dezvolte sistemul stiintific pentru ca atat capacitatea defensiva a statului, cat si economia se bazeaza pe el”.

Ce prevede articolul 80 (2) din Constitutia Romaniei, pe care il invoca cercetatorii cand ii cer presedintelui sa intervina

Art. 80 – Rolul Presedintelui

(…)

(2) Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate. Sursa

Cercetatorii ii cer ajutorul lui Klaus Iohannis: Blocarea cercetarii este o deficienta grosolana a guvernarii

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”