Cercetătorii vorbesc de un „noroc incredibil” după ce au măsurat un megatsunami ce a măturat totul în calea sa

Fiordul Tracy Arm Fjord din sud-estul statului Alaska oferă un peisaj maiestuos, cu un braț îngust de mare înconjurat de pereți uriași de granit, cascade și ghețari. Într-o dimineață de anul trecut, locul a fost și scena unei alunecări de teren puternice, care a declanșat un tsunami localizat de proporții uriașe, relatează Reuters.

Cercetătorii au stabilit acum că tsunamiul produs pe 10 august 2025 a fost al doilea cel mai înalt înregistrat vreodată, cu un val care a atins până la 481 de metri înălțime – mai mare decât Empire State Building. Tsunamiul a măturat fiordul, smulgând violent vegetația de pe pereții abrupți de stâncă.

Fiordul a fost o destinație populară pentru turiști, însă, deoarece tsunamiul s-a produs la ora 5:30 dimineața, nu existau vase de croazieră sau alte ambarcațiuni pe cursul apei și nimeni nu a fost rănit.

Cercetătorii afirmă că alunecarea de teren a fost o consecință a schimbărilor climatice. Ghețarul care susținea versantul muntelui s-a retras pe fondul creșterii temperaturilor, lăsând în cele din urmă stânca fără sprijin.

„Faptul că alunecarea de teren s-a produs atât de devreme dimineața a fost un noroc incredibil. Data viitoare – și va exista o dată viitoare – s-ar putea să nu mai avem același noroc”, a declarat geologul Dan Shugar de la Universitatea din Calgary, autorul principal al studiului publicat miercuri în revista Science.

Cum au reconstituit cercetătorii dimensiunea valului tsunami

Nu au existat fotografii sau înregistrări video ale tsunamiului, astfel că oamenii de știință au reconstruit evenimentele folosind fotografii aeriene realizate ulterior, date satelitare și seismice, cercetări de teren la fața locului și relatările persoanelor aflate în apropiere la momentul respectiv.

Fiordul Tracy Arm, aflat la aproximativ 80 de kilometri sud de Juneau, capitala statului Alaska, are aproximativ 40 de kilometri lungime și un kilometru lățime, iar pereții stâncoși din jur depășesc 1.000 de metri înălțime.

Cercetătorii au determinat înălțimea valului măsurând zona unde vegetația fusese smulsă, lăsând urme dramatice pe pereții de stâncă. Valul a urcat atât de sus deoarece volumul imens de apă dislocat de rocile desprinse în urma alunecării a fost forțat să treacă printr-un spațiu foarte îngust.

„Vegetația rasă complet, ca inelul unei guri de scurgere a vanei, este probabil cea mai izbitoare diferență dintre felul în care arată fiordul acum față de anul trecut – cu excepția cazului în care ai face scufundări și ai putea vedea depozitul uriaș de rocă de pe fundul oceanului”, a explicat Shugar.

„Vegetatia smulsă formează practic o linie foarte clară, sub care nu mai există decât rocă, sedimente și câteva cioturi de copaci, iar deasupra căreia se află pădurea neatinsă, exact așa cum era pe 9 august, înainte de tsunami. Ca două lumi diferite”, a adăugat geologul.

Tsunamiul a fost depistat de seismografe din întreaga lume

Aproximativ 64 de milioane de metri cubi de rocă s-au prăbușit în aproximativ un minut. Acest volum este de 24 de ori mai mare decât cel al Marii Piramide din Giza, potrivit geofizicianului Stephen Hicks de la University College London, coautor al studiului.

„Această prăbușire a declanșat o undă seismică observată în întreaga lume”, a spus Hicks.

Unele valuri au rămas captive în fiord, provocând oscilația apei. Fenomenul rar a durat câteva zile și a generat o undă seismică distinctă.

Un tsunami similar din 2023, generat de o alunecare de teren în Fiordul Dickson din estul Groenlandei a produs un val de aproximativ 200 de metri înălțime și același fenomen.

Cel mai înalt tsunami înregistrat vreodată a avut peste 500 de metri

Deși tsunamiurile sunt cel mai adesea asociate unor cutremure, valurile uriașe pot fi provocate și de erupții vulcanice submarine sau de alunecări de teren. Cel mai înalt tsunami înregistrat vreodată – de aproximativ 520 de metri – a fost tot un eveniment localizat, produs în Golful Lituya în 1958, în urma unei alunecări de teren.

Golful respectiv se află în sudul Alaskăi.

Tsunamiurile din largul oceanului pot traversa distanțe uriașe și pot provoca distrugeri devastatoare pe coastă și pierderi masive de vieți omenești. Tsunamiul din Oceanul Indian din 2004, declanșat de un cutremur și soldat cu aproximativ 230.000 de morți, a avut o înălțime înregistrată de 51 de metri în Sumatra.

Tsunamiul provocat de cutremurul ce a lovit Japonia în 2011, care a ucis peste 15.000 de persoane, a atins aproximativ 40 de metri.

„Tsunamiurile provocate de cutremure mari apar deoarece o falie din scoarța terestră fracturează fundul mării, determinând deplasarea verticală a apei de deasupra. În cazul alunecărilor de teren, valul este creat de prăbușirea materialului de deasupra apei direct în apă”, a explicat Hicks.

Iar datele seismice au arătat că au existat, de fapt, semne de avertizare înaintea alunecării de teren din fiordul Tracy Arm.

„Privind retrospectiv, am descoperit că alunecarea de teren a fost precedată de aproximativ o săptămână de cutremure foarte mici, care indicau fracturarea masei de rocă ce urma să se prăbușească. Acest lucru ne oferă speranța că vom putea dezvolta sisteme de avertizare și prognoză, împreună cu alte metode de observație”, a conchis Hicks.