Cetățeni germani în România. Cât e de complicat pentru cetățenii comunitari să voteze la alegerile locale comasate cu europarlamentarele din 2024?

Peste trei milioane de germani locuiesc în străinătate, 1,8 milioane în Europa. Un număr cu mult mai mic domiciliază în România, în scop privat sau de afaceri. Dar și votul lor contează, în 9 iunie, precum contează cel al românilor din Germania și, în fond, al oricărui cetățean al UE. Restrângând aria, să vedem unde pot vota germanii și cât de complicată e procedura, stipulată atât în legislația țării de origine, cât și în România.

Să începem cu legea electorală germană, clar formulată pentru Europarlamentarele 2024, pe site-ul oficial federal Die Bundeswahlleiterin.de.

Planul A – după legea electorală germană

Germanii din străinătate neînregistrați în Germania nu sunt automat înscriși pe o listă electorală, iar dacă doresc să participe la alegerile europene, trebuie să depună o cerere oficială de înscriere în registrul alegătorilor, înainte de fiecare alegere.

Excepție fac germanii aflați temporar în străinătate – de exemplu ca turiști – și care sunt încă înregistrați în Germania. Aceștia sunt înscriși oficial în registrul electoral al localității lor și pot vota prin corespondență.

Cetăţenii germani pot:

1) să își exercite dreptul de vot în Republica Federală Germania la cerere, (cu condiția să locuiască în zonele celorlalte state membre ale Uniunii Europene de cel puțin trei luni, în ziua alegerilor)

2) să participe la alegerile europene în statul lor, membru UE, de reședință. În acest caz, li se aplică reglementările statului membru respectiv.

Iată ce prevede prima variantă:

„Pentru germanii fără reședință în Republica Federală Germania, este responsabilă municipalitatea în care au fost înregistrați ultima dată înainte de a se muta.Cererea trebuie să fie semnată personal și scrisă de mână de către solicitant, iar originalul trebuie depus la municipalitate. Trimiterea prin e-mail sau fax nu este suficientă.Cererea de înscriere în registrul electoral trebuie să fie primită de municipalitatea responsabilă din Germania cel târziu în a 21-a zi înainte de alegeri (= 19 mai 2024). Termenul nu poate fi prelungit”.

De obicei, municipalitățile nu trimit confirmări de primire. Cererea de înscriere în registrul alegătorilor este, concomitent, și o cerere de eliberare a certificatului de vot. Documentele de vot prin poștă vor fi trimise automat împreună cu buletinul de vot.

Aici voi menționa faptul că o corespondență poștală cu Germania reclamă răbdare. Un plic, chiar dacă e marcat “prioritar”, poate călători 7-10 zile încolo și alt plic, până la 6 săptămâni înapoi, în România. (cazuri concrete)

Se prevede și trimiterea cererii, din țara de domiciliu în Germania, prin curier oficial, consular, doar din țări foarte îndepărtate. Însă “de fiecare dată când se folosește curierul oficial, răspunderea Ministerului Federal de Externe pentru pierderea, deteriorarea sau livrarea întârziată a documentelor de vot e exclusă, nu este posibilă urmărirea expedierii”.

Planul B – după legea electorală românească

În varianta a doua, a votului în țara de rezidență, iată ce spune legea electorală românească. Iar aici vom menționa că în lege se distinge între cetățeni comunitari (cetățeni din UE cu rezidență sau domiciliu în România) și cetățeni resortisanți (cetățeni români din străinătate). Ultimii nu fac obiectul articolului de față.

“Cel mai târziu cu 60 de zile înaintea zilei de referință, cetățenii cu drept de vot ai statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România, care au domiciliul sau reședința în România, pot face cereri de înscriere în listele electorale speciale. Aceste cereri se depun în scris la primarul localității de domiciliu sau de reședință, însoțite de o copie a unui document de identitate valabil. Alegătorii comunitari rămân înscriși în listele electorale speciale până când solicită radierea din aceste liste, sau până când sunt radiați deoarece nu mai îndeplinesc condițiile de exercitare a dreptului de a alege. Radierea alegătorilor comunitari din listele electorale speciale este efectuată de către primar”.

Această prevedere pare să conțină excepții, deoarece cazurile de rezidență sau domiciliu în România ale cetățenilor UE sunt în evidența Inspectoratului general pentru Imigrări, aflat în subordinea M.A.I.

Pe portalul specializat, votcorect.ro, aflăm în formă simplificată cum stau lucrurile: „Regulile de înregistrare și condițiile de votare pentru cetăţenii Uniunii Europene la locale – Alegeri euro + locale 2024”

„Cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, cu îndeplinirea prevederilor prezentei legi. Însă ei pot vota numai la alegerile locale și pentru Parlamentul European. De altfel, cetățenii comunitari pot fi și aleși în consiliul local sau județean, sau chiar în funcție de primar sau președinte CJ.

Înregistrarea cetățenilor Uniunii Europene este reglementată în cea mai mare parte de art 21-24 din Legea 115/2015.

Cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot care se află în evidenţele Inspectoratului General pentru Imigrări şi au domiciliul sau reşedinţa în localitatea pentru care se întocmeşte lista sunt incluși pe listele electorale complementare. Acestea se întocmesc de către primar, împreună cu formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.

Listele electorale complementare se întocmesc în două exemplare originale și se păstrează în registre speciale.

Listele sunt actualizate de către primar, împreună cu formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea zilei votării. În cel mult 5 zile de la acest termen, Inspectoratul General pentru Imigrări transmite Autorităţii Electorale Permanente o copie a datelor înscrise în listele electorale complementare.

Listele electorale complementare includ numele şi prenumele alegătorului, data şi locul naşterii, statul membru de origine, adresa la care locuieşte în România, numărul circumscripţiei electorale.

Cetăţenii UE au dreptul să verifice înscrierile făcute în listele electorale complementare, iar primarii aduc la cunoştinţa publică locul şi intervalul orar când acestea pot fi verificate”.

Planul C – la noroc

Până în momentul de față, se pare că aceste date nu sunt încă publice, dar mai așteptăm. Iar în varianta ”de avarie”, sau planul C, am înțeles că există soluția spontană.

Prin aceasta, cetățenii UE cu domiciliu sau rezidență în România ar putea să se prezinte, în 9 iunie, la circumscripția de votare unde sunt arondați ca adresă, cu documentul de rezidență sau domiciliu românesc și, eventual, cu pașaportul emis de țara de origine. Acolo, ei ar urma să fie înregistrați pe loc, pe liste suplimentare. Ceea ce nu e identic cu cele complementare, detaliate mai sus.

Însă ce face un angajat cetățean comunitar, care a ratat procedurile standard și cu durată în timp, dar totuși vrea ca vocea lui politică să fie auzită în urbe și în Europa? Merge cuminte la vot și speră că surpriza nu va fi de partea lui.