Cetatenii din Grupul de Initiativa Floreasca cer primariei sa nu prelungeasca planul urbanistic care permite construirea a patru turnuri pe Calea Floreasca, langa Hala Ford

Cetatenii din Grupul de Initiativa Floreasca cer Consiliului General al Municipiului Bucuresti sa nu prelungeasca planul urbanistic zonal care prevede construirea a patru turnuri cu inaltimi de 15- 25 de etaje, pe Calea Floreasca nr. 159 – 165, langa Hala Ford, monument istoric, si restaurarea halei. Oamenii spun ca infrastructura in zona este si asa subdimensionata, iar cele patru turnuri vor aduce masini in plus. In plus, noile constructii afecteaza monumentul istoric, fiind la o distanta foarte mica de el.

„Calea Floreasca la nr. 159 – 165 sector 1cuprinde fostul parc al fabricii Automatica, in incinta caruia se afla

Turnuri Ford

Foto: Hotnews

monumentul istoric de categorie A – Halele Ford. Cladirile sunt proiectate de arhitect Paul Emil Miclescu si construite, in perioada 1935-1936. Terenul de 3,2 ha ce a apartinut fabricii, a fost vandut unui investitor privat ce doreste constructia a 4 turnuri cu 25, 20, si respectiv 15 etaje langa Halele Ford, adica imediata apropiere a unul monument istoric de categoria A (distanta mai mica de 100 m). In prezent, Cartierul Floreasca adaposteste 32 de imobile noi, ridicate pe infrastructura deja existenta de la inceputul procesului de edificare al cartierului. In extremitatea nordica a cartierului, spre Sos. Pipera, dar si spre sud, spre Sos. Stefan cel Mare a aparut un numar considerabil de turnuri si activitati incompatibile cu o zona rezidentiala. Printre efecte mentionam poluarea, dublarea consumului de utilitati pe retelele edificate anterior, triplarea numarului de automobile si de vehicule. Zona Floreasca este extrem de aglomerata, atat pe arterele principale, cat si pe cele secundare. Actuala infrastructura nu poate sustine o asemenea dezvoltare imobiliara”, argumenteaza cetatenii.

Acestia spun ca alesii locali nu trebuie sa prelungeasca Planul urbanistic zonal din urmatoarele motive:

1. Infrastructura este depasita, punand in pericol nivelul de confort al locuitorilor, precum si valoarea proprietatilor din cartier. In plus, retelele electrice sau cele de alimentare cu apa nu pot suporta onorabil nici macar consumul actual.

2. Spatiul public pietonal se va reduce considerabil.

3. Traficul va creste si mai mult (peste 1.000 de masini zilnic), ceea ce va acutiza si lipsa locurilor de parcare.

4. Regimul de inaltime al cladirilor propuse prin PUZ – aceasta ar insemna o extrem de agresiva rupere de scara in imediata vecinatate a unui monument istoric neglijat si intr-o zona in care maxima de inaltime este P+4, sub pretextul ca se va crea un „reper de inaltime”.

5. Un santier extrem de poluant „zgomot, praf si trafic greu” pentru cel putin trei ani.

6. O umbrire masiva a frontului de est al Caii Floreasca.

7. O construire intensiva, fara suficiente spatii verzi reale, avand in vedere existenta unui subsol general peste care nu se pot planta arbori.

In plus, cetatenii cer investitorilor sa prezinte un studiu de impact cu privire la transportul in comun, circulatiile auto in conditiile cresterii fondului imobiliar privat si de birouri in zona, circulatiile pietonale, gestionarea parcarilor pe proprietatea privata, cum va afecta aceasta dezvoltare impresionanta habitatul natural descris de lacul Floreasca, aflat in imediata apropriere, dar si Parcul Floreasca si patrimoniul ￯ amplasarea a patru turnuri la o distanta mai mica de 100 m de Halele Ford, monument istoric de clasa A.

Mai mult, cetatenii doresc cercetari si statistici sociologice din care sa aflam cine vrea sa mearga pe jos, pe unde si de ce nu o poate face in prezent, o consultare publica asupra proiectului si un plan urbansitic zonal pe o suprafata mai ampla decat cea studiata in prezent.

„Dincolo de ilustratia flamboaianta a proiectului, au fost luate in calcul eventualele probleme tehnice? Cartierul Floreasca are nevoie de un pseudo-mall in aer liber sau de un real centru comunitar? Data fiind pozitia strategica a Halelor Ford, conexiunea cu centrul orasului, caracterul dintotdeauna rezidential al zonei, actuala absenta a unor functiuni culturale in cartier, ne intrebam daca s-a pus cumva problema reintegrarii imobilului fostei sucursale Ford in circuitul socio-economic si urbanistic, reabilitarea zonei si cresterea coeziunii sociale, ca urmare a proiectului de conversie (daca acesta exista cumva). Avand in vedere toate cele expuse cerem Consiliului General al Municipiului Bucuresti sa nu aprobe prelungirea Planului Urbanistic Zonal solicitat pentru adresa Calea Floreasca nr. 159 – 165 sector 1”, se arata intr-un comunicat trimis de Grupul de Initiativa Floreasca.

Despre proiectul imobiliar si cele 4 turnuri

Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat, la sfarsitul lunii aprilie 2011, un Plan Urbanistic Zonal care prevede construirea a patru turnuri, pe Calea Floreasca, langa hala Ford, monument istoric. Cea mai inalta cladire avea 25 de etaje, urmata de o cladire de 20 de etaje si doua de 15. Proiectul propunea restaurarea Halei Ford, iar in interiorul ei se dorea amenajarea unui centru comercial cu dotari publice. Turnul de 25 de etaje avea functiunea de birouri, iar celelalte trei cladiri, locuinte.

Beneficiarul investitiei era societatea Primaverii Gardens. Terenul pe care s-au aprobat constructiile are aproape 28.000 mp si se afla in incinta fostei fabrici Automatica, la intersectia bulevardelor Calea Floreasca cu Mircea Eliade, langa Parcul Floreasca.

Planul Urbanistic Zonal are o perioada de valabilitate de 5 ani. Anul acesta, in luna mai, acesta expira, si intrucat nu au inceput lucrarile pana acum, proprietarii au cerut prelungirea documentatiei de urbanism. Proiectul se afla in dezbatere publica pe site-ul Primariei Caitalei.

In 2015, terenul de pe Calea Floreasca, dar si Hala Ford au fost cumparate Globalworth, companie fondata si controlata de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas, scria anul trecut Capital.

UPDATE:„Nici Globalworth, si nici domnul Ioannis Papalekas, nu au cumparat tereneul de pe Calea Floreasca sau Hala Ford, la care se face referire, si nici nu au avut vreodata o investitie sau o participare”, potrivit unei precizari trimise de reprezentanti ai Globalworth catre HotNews.ro.

Despre Halele Ford

Halele Ford au fost construite in 1935 pentru fabrica de masini Ford.

Potrivit informatiilor de pe site-ul companiei, Ford si-a inceput relatiile cu Romania in anul 1928, atunci cand Andrei Popovici, secretarul Legatiei Romane la Washington, ii decerneaza lui Henry Ford un inalt ordin al Casei Regale ca „binefacator al omenirii, pentru dezvoltarea industriei, a relatiilor sociale si internationale”. In 1931, Ford deschide o firma de vanzari in Romania, iar un an mai tarziu, in 1932, Guvernul Romaniei comunica filialei Ford din Anglia (care patrona firma din Romania) disponibilitatea de a deschide la Bucuresti o linie de asamblare.

„Astfel, ca urmare a acestei invitatii, in 1935, Ford a achizitionat un teren in cartierul bucurestean Floreasca, unde a construit o uzina moderna, dotata cu prima linie de montaj operationala din Europa de Est, si peste 100 de muncitori, care putea ansambla anual 2.500 de automobile si camioane. Cel de-al doilea razboi mondial a afectat insa operatiunile din Romania, iar in 1940 a devenit evidenta lipsa de lichiditati pentru importul de vehicule si piese de schimb din SUA. Astfel, in primul trimestru al anului 1940, Ford Romania a vandut toate automobilele pe care le avea in stoc, iar mai tarziu a fost epuizat si stocul de camioane. In martie 1940, nu au mai existat alte importuri din SUA, iar fabrica a inceput sa execute exclusiv comenzi ale armatei romane, care detinea un parc considerabil de camioane Ford V8 4×4. Odata intrata in sfera de influenta a Germaniei, importurile Romaniei din SUA si Marea Britanie au incetat, iar prin instalarea austriacului Wachner la conducerea fabricii, aceasta era practic condusa de filiala din Koln. Astfel, fabrica din Floreasca onora cererile armatei germane si romane si oferea unitati mobile de reparatii pe front. In august 1944, Guvernul Romaniei clasifica fabrica Ford Romania ca fiind „utilaje si constructii abandonate de inamic” si este inclusa sub control militar. Aceasta continua sa se ocupe cu repararea vehiculelor detinute de armata romana si cea rusa, cu mari pierderi insa, datorita gratuitatii oferite armatei ruse ca despagubiri de razboi. Odata cu incetarea razboiului, directorii filialei Ford din Marea Britanie au incercat sa reia legaturile cu Ford Romania, dar instaurarea comunismului si deprecierea monedei nationale au dus la suspendarea activitatilor in septembrie 1946. Intre timp, profilul uzinei Ford din Romania fusese schimbat in aparatura de automatizari, aici functionand firma Automatica si fiind construite noi hale. Din fericire, hala in care s-au ansamblat autoturisme Ford a supravietuit pana in zilele noastre. Propunerea Ford prevedea acordarea de asistenta pe o perioada de zece ani, timp in care trebuia refacuta industria romaneasca de automobile, insa ea nu s-a materializat. Cronologic, in fosta hala a uzinei Ford Romania isi au sediul firmele Autoindependenta (1948), ACRA (1951), Termotehnica (1959) si Automatica, al carei actionar majoritar devine firma Euroform Milenium in 2000″, scrie pe www.ford.ro

Cetatenii din Grupul de Initiativa Floreasca cer primariei sa nu prelungeasca planul urbanistic care permite construirea a patru turnuri pe Calea Floreasca, langa Hala Ford

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”