CFR crede ca are monopol pe mersul trenurilor. Si pe net!

Mi-a ajuns la urechi zilele trecute un caz interesant (dar deranjant in acelasi timp!) de un presupus caz de criminalitate infromatica. Care ne arata ca povestea lui Aaron Swartz se poate replica si in Romania, doar ca la un nivel mult mai ridicol, scrie Bogdan Manolea, pe blogul lui.

Cazul

Pe scurt, una din firmele CFR-ul, proprietar al site-ului infofer.ro sau www.cfrcalatori.ro de unde puteti afla mersul trenurilor din Romania (asta daca nu va pierdeti in interfata de secol trecut), a inceput sa dea in judecata in penal pe toti cei care i-au copiat informatiile din mersul trenurilor, considerand ca acestia au preluat informatiile accesand fara drept (infractiune prevazuta de art 42, legea 161/2003) sistemul informatic al CFR, adica site-ul mai sus mentionat.

Deci CFR considera ca unii oamenii ar trebui sa intre la parnaie pentru ca au facut o aplicatie mai buna decat a lor.

Citeva aspecte juridice, si nu doar merita dezbatute:

De ce?

Dincolo de orice argument pro sau contra din spectrul juridic ma intreb de ce naiba o fi vrand CFR sa-si „protejeze” mersul trenurilor. In fond informatia nu doar ca este publica prin esenta ei, dar este unul din principalele motoare prin care poti sa-ti atragi calatorii. Faptul ca orice calator poate sa afle cat mai repede ca exista un tren care pleaca la 14 30 din Bucuresti si ajunge la 15 30 in Ploiesti ma face sa ma duc la gara si sa imi cumpar bilet (sau chiar sa-l cumpar online). Dar de ce ar trebui sa pot afla aceasta informatie doar de pe site-ul lor oficial? Cu ce te-ar putea deranja ca altii iti fac practic reclama in mod gratuit?

Singura motivatie cat de cat posibila ar fi explicatia ca aceste site-uri (cum a fost http://merstrenuri.ro) iti dadeau posibilitatea de cauta nu doar in mersul trenurilor CFR, ci si in mersul trenurilor private. Care ar fi fost daunator mai ales daca ar fi trecut la pasul 2 – sa compari si preturile. Deci teama stupida de concurenta (in loc sa se axeze pe imbunatatirea serviciilor) este singurul motiv al unei decizii nu doar stupide, ci care dovedeste o gandire comerciala retrograda.

Poate fi scrape-ingul o infractiune?

Practic – cei ce au „copiat” mersul trenurilor probabil au luat o informatie ce deja este pe site-ul public de pe Internet (sunt mai multe in speta gen : mersultrenurilor.ro , merstren.ro, mersul-trenurilor.infoturism.ro, http://merstrenuri.ro) – asta daca nu cumva or fi platit 2 studenti sa ia fila cu fila din Mersul Trenurilor pe hartie si sa le bage intr-o baza de date.

Cazuri similare cu preluarea mersurilor trenurilor au mai fost si in Germania sau SUA (si acolo au starnit indignarea publicului, mult inainte de orice verdict).

Simplificand mult problema juridica, putem rezuma acest subiect pe o singura intrebare – era „fara drept” acest acces la site-ul public al CFR?

Raspunsul evident este negativ, in opinia mea. Dintr-un motiv extrem de simplu – site-ul public al CFR cu mersul trenurilor nu are nicio informare cum ca o asemenea utilizare nu ar fi legala. (obligatorie cf art 41 din legea 161/2003)

Chiar si daca o asemenea informare ar fi existat (de exemplu in Termeni si Conditii), este discutabil (iar deciziile de pina acum – din afara Romaniei, evident) in ce masura acel text ar fi fost opozabil unui tert care poate face web scraping, fara a citi Termenii si Conditiile inainte.

Dar din punct de vedere practic o asemenea interpretare ar fi doar o mare prostie in era web 2.0, daca ma intrebati pe mine.(evident, nu vorbim de situatia in care continutul parsat ar fi fost protejat de alte drepturi). Daca vreti ca un anumit continut sa nu fie parsat, puneti niste mijloace tehnice minime de protectie si atunci putem discuta si de fapta penala a celui ce le depaseste. EFF are o campania in SUA tocmai pentru modificarea legii lor de criminalitate informatica pentru a dezincrimina in mod direct acest aspect.

Este baza de date de Mersul Trenurilor protejata de vreo lege?

Iarasi raspunsul meu ar fi negativ.

In primul rand nu exista nimic original in baza de date in sine sau in metoda de prezentare publica pentru a putea beneficia pentru o protectie prin dreptul de autor.

Am putea insa discuta mai in detaliu despre posibila protectie prin dreptul sui-generis asupra continutului integral al bazei de date. (cap VI legea 8/1996). Din fericire insa jurisprudenta destul de recenta si bogata a Curtii Europene de Justitie pe acest subiect a limitat extrem de mult definitia producatorului de baze de date, care ar putea benficia de o protectie prin dreptul sui-generis:

Astfel CEJ interpreteaza in mod restrictiv termenul de „obtinere” a continutului unei baze de date, excluzand costurile legate direct de crearea acestor date, comentand:

„Scopul protectiei prin dreptul sui generis stabilit prin directiva este sa stimuleze punerea in functiune de sisteme de stocare si procesare pentru informatia existenta si nu crearea unor elemente susceptibile ulterior sa fie incluse intr-o baza de date”

Practic Curtea decide ca fabricantul poate avea un drept sui generis doar daca a investit substantial in obtinerea sau verificarea de date din surse independente, iar investitia in crearea datelor care formeaza baza de date nu duce la dreptul sui-generis. Cei care creeaza datele trebuie sa investeasca substantial in aranjarea si selectarea lor pentru a beneficia de acest drept.

Autocitare din „Introducere in subiectul datelor deschise Si problemelor sale juridice”, Revista Romana de Dreptul Afacerilor 1/2013

Pot fi datele de transport date deschise (a.k.a open data)?

Eu cred ca experientele din Marea Britanie, dar nu numai, din zona de open data prin reutilizarea informatiilor legate de trafic sau transporturi (de fapt indiferent daca vorbim de masini, trenuri sau feriboturi) ne demonstreaza ca exista un beneficiu social imens din re-utilizarea acestor date, iar uneori si un beneficiu economic pentru cei ce sunt suficient de destepti pentru a prezenta intr-un mod atractiv. Si in final poate duce la o mai buna utilizare a mijloacelor de transport in comun.

Iar faptul ca exista aceste servicii, e adevarat la nivel incipient si in Romania, ne arata ca si la noi exista antreprenori din zona privata care doresc sa o exploreze.

Intrebarea de fond, dincolo de toate aspectele juridice, este una simpla:

Punem umarul (deschizand datele) sau punem frana (inventand procese stupide)?

Comenteaza pe blogul lui Bogdan Manolea, Drept si Internet.

CFR crede ca are monopol pe mersul trenurilor. Si pe net!

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”