Chiar este Nicușor Dan pesedist?

Nu există om politic de care să se fi lipit așa de repede eticheta de „pesedist” cum s-a lipit de Nicușor Dan. Chiar și membrii PSD trebuie să facă proba „pesedismului” mai multă vreme înainte de a fi declarați loiali ai grupării politice. La președinte nu a fost nevoie de o „perioadă de încercare”: a fost iute calificat drept „pesedist”.

• Surse politice din Coaliția ruptă relatează că a existat un moment, necunoscut de către public, când PSD și PNL au fost la un pas de rupere, dar președintele Nicușor Dan a reușit să-i așeze din nou la masa guvernării. 

În mai puțin de un an de mandat, actualul președinte și-a dezamăgit mulți dintre susținători, mai mult decât au făcut-o predecesorii săi Traian Băsescu și Klaus Iohannis, care au adus PSD la putere, în ciuda antipatiei istorice față de partidul fondat de Ion Iliescu.

Însă Nicușor Dan nu este nici Traian Băsescu, nici Klaus Iohannis, cum nici PNL și PSD nu mai sunt cele de la începutul anilor 2000, realist vorbind.

Lui Nicușor Dan i se reproșează în aceste zile că l-a trădat pe Ilie Bolojan, că l-a lăsat singur pe premierul demis să se lupte cu PSD.

„Eu, personal, m-aș fi așteptat ca președintele Nicușor Dan să dea mai multă susținere Guvernului Bolojan, știind ce greu s-a format acest guvern și știm foarte bine în ce situație este România”. Dan Motreanu, secretar general al PNL, căci lui îi aparțin aceste cuvinte, rostite într-un interviu la Digi24, are dreptate în oarecare măsură.

Acest guvern s-a format greu, pe măsura momentului istoric. Mai mult decât oricând în perioada post-decembristă, România se află într-un context extrem de complicat atât internațional, cât și intern.

Promisiunea lui Nicușor Dan

Dacă Traian Băsescu și Klaus Iohannis și-au câștigat mandatele prezidențiale pe un discurs agresiv anti-PSD, Nicușor Dan a fost opțiunea pentru a rămâne în Europa, nu doar de drept, ci și de fapt. 

El a acumulat un vot de salvare în fața tăvălugului AUR, gonflat de o anxietate socială puternică pe fondul pandemiei, a războiului din Ucraina și a unei populații epuizate de mersul lent al unui stat corupt.

Promisiunea lui Nicușor Dan a fost un guvern pro-european, pro-occidental, și AUR în opoziție.

Spațiul de manevră a fost îngust. Nici PSD, nici PNL nu ar fi reușit unul fără celălalt să formeze o majoritate în condițiile președintelui. Să ne amintim.

Cum l-a ales pe Bolojan

Cu un PSD la 22 la sută și un PNL la 13 la sută, Nicușor Dan a ales un premier liberal, pe Ilie Bolojan. 

În acel moment a contat mai mult modelul de succes de la Oradea, perseverența fostului primar în a-și atinge obiectivele, decât riscul inflexibilității în negociere, mai ales într-o Coaliție. (Ca o observație, Ilie Bolojan nu a avut secunzi alții decât liberali ai săi nici la primăria Oradea, nici la Consiliul Județean Bihor.)

Când i-a întors Nicușor Dan pe social-democrați la masă

Guvernul Bolojan a pornit la drum cu cel mai mare deficit din UE, cu împrumuturi cu dobânzi uriașe pentru a susține cheltuielile statului. 

Totuși, în ziua învestirii, Nicușor Dan se declara „bucuros” că partidele din Coaliție si-au asumat reforma statului, „foarte optimist” că vom adera la OECD ceea ce înseamna mai multe investiții și dobânzi mai ieftine și, nu în ultimul rând, „foarte fericit” că „partidele și-au asumat corecțiile (fiscale – n.a) pe care România trebuie să le facă”.

Cu un PSD având reflexul partidului dominant, nervozitatea a apărut însă foarte repede în Coaliție. Multe dintre mutările lui Ilie Bolojan au pus partidul social-democrat în fața faptului împlinit, aducându-i costuri electorale mari: majorarea TVA sau introducerea CASS pentru unii pensionari sau categorii vulnerabile, mame sau veterani de război. 

Nu sunt de ignorat discuțiile privind reducerea posturilor din administrație. Social-democrații au acuzat că unele măsuri au fost asumate ultimativ de Ilie Bolojan, fapt care nu a fost negat niciodată de acesta.

Primul punct de tensiune, despre care nu s-a știut

Potrivit mai multor surse concordante din partidele de la guvernare, momentul bugetului a fost unul în care Coaliția a fost pe punctul de a se rupe. Sursele au relatat că președintele Nicușor Dan a purtat la vremea respectivă negocieri intense cu ambele părți pentru a se așeza din nou la masă și a ajunge la un compromis.

Ca și în cazul oricărui „eveniment rezolvat”, asta nu s-a văzut. Se văd doar cele nerezolvate. E ca la vaccinurile pentru copii. Nu se simte ca pozitivă rata mică de îmbolnăvire, aceasta e normală. Abia nevaccinarea aduce evenimentul.

Iar vaccinul președintelui Dan a funcționat „în sezonul bugetului”, dar nu și după. Pentru că, chiar dacă bugetul a trecut, PSD a rămas în stare de alertă în pregătirea referendumului intern și ieșirea de la guvernare. 

Mișcarea s-a produs două luni mai târziu cu ocazia planurilor guvernului de listare / vânzare accelerată de acțiunilor la companiile de stat. Tot surse politice susțin că președintele a avut discuții cu toate părțile implicate pentru a întoarce decizia. Nu a mai funcționat.

Personajul solitar

Cine l-a urmărit pe Nicușor Dan de-a lungul carierei sale din societatea civilă și politică a putut lesne observa tenacitatea cu care își urmărește proiectele, dacă este convins de validitatea lor, puțini fiind cei de a căror părere ține cont. 

În vremea când era președinte la Asociația Salvați Bucureștiul, Nicușor Dan mergea la toate procesele în care ONG-ul său era parte, pentru că nu avea încredere în altcineva. 

În politică, a renunțat la partidul pe care l-a fondat și adus în Parlament, convins că poziționarea USR față de referendumul pentru familie este o greșeală. Ulterior, și-a negociat susținerea PNL și USR pentru a ajunge Primar al Capitalei. A intrat în cursa prezidențială când puțini politicieni cu state vechi îi dădeau vreo șansă. În toată această perioadă, el nu a avut niciodată un pact cu PSD.  

Un an pierdut

Primul an de mandat prezidențial al lui Nicușor Dan ar putea fi considerat un eșec. Guvernul pro-occidental cu care a pornit la drum nu mai există, PSD și PNL sunt pe poziții ireconciliabile, AUR crește constant, iar situația economică este coșmarul oricărui politician.

Spre dezamăgirea susținătorilor săi, Nicușor Dan nu face intervenții spectaculoase. Ca și în urmă cu un an, are aceleași constrângeri pentru formarea noului Guvern: cere să fie pro-occidental, să aibă majoritate și să nu conțină AUR. N-a promis un guvern PSD sau PNL. 

Aceste probleme le-a pus partidelor venite la consultări. PSD a răspuns că-și asumă guvernarea și are voturile necesare pentru trecerea guvernului. Iar PNL n-a refuzat mandatul, dar nu are o majoritate, chiar cu susținerea USR și UDMR.

Va da Nicușor Dan mandatul de premier către PSD? Către asta par a se îndrepta lucrurile. Varianta tehnocrată și anticipatele au șanse minime, acestea fiind calcule despre care toate celelalte partide știu că avantajează puternic AUR.

Este economia, oameni buni!

Nu puțini sunt cei care cred că tot ce s-a întâmplat este o consecință a planului președintelui de a obține un nou mandat prezidențial, al doilea.  Plan pe care Ilie Bolojan l-ar încurca. 

Dacă ar fi așa, ar fi o eroare politică gravă a președintelui. De ce? Pentru că, demis prin moțiunea de cenzură, premierul a fost practic reinventat politic și are, cu PNL și USR, toate șansele unei reconstrucții puternice în perspectiva alegerilor de peste doi ani.

Dincolo de calculele politice însă, situația economică este gravă. 

România are un deficit tot mai greu de stăpânit, plătește dobânzi de 1 miliard de euro pe lună, după cum atrăgea atenția acum câteva zile prim-viceguvernatorul BNR  Leonardo Badea. Și suntem în pragul junk-ului. 

Ordinea în finanțele publice și reforma administrației, promise în programul de guvernare pentru evitarea colapsului, nu s-au făcut cu majorarea TVA, CASS-ul pentru mame sau reducerea posturilor neocupate din administrație.

O întrebare pentru președinte

Mulți aduc aminte în aceste zile de momentul crizei de acum 15 ani când președintele de atunci, Traian Băsescu, și-a asumat alături de premierul de la acea vreme, Emil Boc, măsuri dure și spun că Nicușor Dan ar fi trebuit să facă acest lucru. 

Știm că Emil Boc i-a cerut lui Traian Băsescu acest lucru. Nu știm dacă Ilie Bolojan a făcut asta cu Nicușor Dan. Este o întrebare la care ar putea răspunde președintele. 

La fel cum n-a răspuns convingător, pentru publicul său, în cazul numirilor din marile parchete. 

Toate acestea îl pot face contradictoriu, greu de decriptat sau izolat. Dar nici măcar „pesediștii” pur-sânge nu l-ar califica, acum, pe președintele României ca membru de încredere al lor.