Chiar și unii dintre criticii lui Trump susțin că noul ghid de dietă nu e lipsit de măsuri bune, mai ales pentru hrana la copii
Administrația Trump a publicat miercuri noi recomandări nutriționale pentru americani, cu scopul de a le da acestora sfaturi privind alegerea unei diete sănătoase. Spre deosebire de documentele similare mai vechi, noul ghid are doar 10 pagini, față de mai bine de 100, și sunt redactate într-o manieră cât mai accesibilă. Emily Oster, profesor la Brown University, scrie într-o opinie pentru New York Times care sunt părțile bune și cele discutabile din ghid.
Odată cu numirea lui Robert F. Kennedy Jr. ca secretar al Sănătății, administrația Trump a făcut mai multe schimbări în domeniul sănătății publice care au îngrijorat experții, ultima dintre ele fiind modificarea programului de vaccinare la copii. „Totuși, noile recomandări nutriționale sunt, în general, de bun simț. Pun accentul pe fructe și vegetale, prioritizează alimentele integrale și spun clar că alegerea alimentelor ar trebui să depindă de caracteristici individuale precum vârsta și activitatea”, scrie Emily Oster care analizează documentul pe trei paliere: părțile bune, părțile în regulă și părțile „ciudate”.
Părțile bune: expunerea la alergeni și accentul pe alimente integrale
La „părți bune” sunt menționate accentul pus pe alimentele integrale și expunerea timpurie la alergeni. „Practic toți experții în nutriție sunt de acord că este un lucru bun consumul de alimente cu un număr limitat de ingrediente, recognoscibile și puțin procesate. Alimentele foarte procesate pot crește consumul de calorii și contribuie astfel la obezitate”, afirmă Oster.
Ea notează ca foarte utilă și recomandarea ca expunerea la alergeni – alune, grâu, ouă și fructe de mare – trebuie să se facă de la vârsta de șase luni deoarece scade riscul apariției de alergii la vârste mai mari, în condițiile în care 8% dintre copiii americani au alergii alimentare. „Asta se regăsea și în ghidurile mai vechi, în accentuarea sa într-un document mult mai scurt înseamnă foarte mult”, spune profesorul Oster, care este și șefa site-ului ParentData, care se axează pe oferirea de sfaturi legată de creșterea copiilor.
Este salutată și recomandarea consumului de lactate nedegresate, după ce ani de zile s-au recomandat cele cu mai puține grăsimi. Însă nu există o asociere dovedită între lactatele cu puține grăsimi și greutate, astfel lactatele pot fi consumate în funcție de preferințele individuale ale fiecăruia.
Controversă pe tema proteinelor
În schimb, este primită cu rezerve creșterea nivelului de proteine în alimentație. Recomandările anterioare menționau un consum zilnic de 0,8 grame pe kilogram, ceea ce înseamnă cam 70 de grame pe zi, nivel pe care majoritatea americanilor îl ating deja sau chiar îl depășesc.
Noul ghid recomandă 1,2 – 1,6 grame pe kilogram. „Pentru cineva care cântărește 82 de kilograme, asta ar însemna un plus de proteine pe care îl regăsești în 200 de grame de piept de pui sau 10 ouă. Cei mai mulți oameni probabil că nu se vor alege cu mari beneficii dacă mânâncă 10 ouă pe zi”, comentează Emily Oster care spune că surplusul de proteine este util doar pentru efort fizic susținut, când organismul folosește proteine pentru a repara mușchii suprasolicitați. În lipsa efortului, surplusul va fi tratat doar ca o altă surse de calorii, fără ca organismul să devină mai puternic sau mai sănătos.
„Mai mult, sfatul acesta poate fi contraproductiv. Mulți americani vor auzi „adăugați proteine” în loc de „înlocuiți alte calorii cu proteine”. Asta ar putea face ca oamenii să mănânce alimente cu mai multe calorii, precum carnea roșie, de care majoritatea oamenilor nu ar avea nevoie”, se spune în articolul din New York Times.
Seul de vită, o recomandare ciudată
O altă recomandare discutabilă este cea legată de evitarea alimentelor cu zahăr adăugat la copiii sub 10 ani, față de 2 ani, cât era până acum. Deși sunt bine documentate problemele de sănătate la persoanele care consumă multe glucide de la vârste mici, Oster susține că limita de 10 ani este nerealistă, mai ales că nu există date științifice care să o fundamenteze.
„Deși există date care arată că un consum mare de zahăr poate duce la probleme metabolice mai târziu, asta nu se compară cu eliminarea totală a zahărului. Copiii mai sănătoși analizați în studii au consumat zahăr, dar nu prea mult, iar eliminarea completă a unui grup de alimente pentru copii poate face hrana interzisă mai tentantă (…) Părinților nu ar trebui să le fie frică de orice fursec. Cheia este moderația”, crede Emily Oster.
La capitolul „părți ciudate” este recomandarea legată de seul de vită. „Cine folosește așa ceva la gătit? De unde să-l cumpăr? Kennedy pare să-i placă seul de vită ca o grăsime sănătoasă, dar are un nivel mare de grăsimi saturate, iar ghidul prevede niște limite în privința lor”, scrie Oster care mai menționează ca o ciudățenie și recomandarea unei cantități foarte mari de coacăze.
„Dacă există un lucru față de care am mari obiecții față de aceste recomandări, este că sunt foarte greu de urmat pentru mulți oameni. Să mănânci mai multe vegetale, proteine mai slabe și alimente integrale este un scop lăudabil, dar și greu de obținut, în special cu resurse financiare limitate, opțiuni de cumpărături limitate și de faptul că alimentele cu mult zahăr și multe grăsimi dau dependență. Aceste recomandări sunt un început foarte bun pentru a spune oamenilor unde să meargă; acum scopul este să-i ajutăm să ajungă acolo”, a conchis Emil Oster.
Sandvici, ouă și legume proaspete, nuci și fructe pentru masa unui copil. Imagine ilustrativă. FOTO: © Artem Evdokimov | Dreamstime.com
INTERVIURILE HotNews.ro