China reacționează dur la blocada americană din Golful Persic. Cât de eficientă este misiunea SUA și care pot fi efectele

Blocada are scopul de a opri exporturile iraniene de produse petroliere și de a pune presiune pe China, principalul importator, pentru a interveni și pentru a presa Teheranul să arate mai multă disponibilitate la negocieri, scriu BBC și Reuters.

Experții și oficialii sunt convinși că armata americană are capacitatea de a institui o blocadă pentru a limita circulația navelor care intră și ies din Golful Persic. Întrebarea este: în ce scop ar face asta?

Instituirea blocadei vine pe fondul veștilor privind posibilitatea reluării negocierilor dintre Washington și Teheran în această săptămână.

Mai multe surse au declarat pentru Reuters că echipele de negociatori din SUA și Iran ar putea reveni la Islamabad în această săptămână, la câteva zile după ce prima rundă de discuții s-a încheiat în capitala pakistaneză fără un progres semnificativ.

Blocada americană, care limitează sau oprește exporturile iraniene de petrol, are rolul de a crește presiunea asupra regimului de la Teheran.

Alternativa ar fi fost mai complicată

Într-o discuție cu BBC, contraamiralul în rezervă Mark Montgomery a explicat că blocada este fezabilă și că este mai puțin riscantă decât alternativa, care ar fi fost un efort militar pentru eliberarea căii navigabile – parțial blocate de Teheran, deja.

Unele dintre opțiunile avansate de președintele Trump în ultimele săptămâni, capturarea insulei Kharg sau escortarea militară a convoaielor prin Strâmtoarea Hormuz, s-ar fi dovedit periculoase și potențial costisitoare.

Forțele americane implicate s-ar fi expus atacurilor rachetelor, dronelor și ambarcațiunilor rapide iraniene. Posibila prezență a minelor în apă ar fi adăugat un alt nivel de pericol.

În schimb, o blocadă permite navelor de război americane să patruleze în siguranță, departe de țărm, în apele Golfului Oman, să urmărească navele care ies din porturile iraniene și să le intercepteze după cum aleg.

„Riscul este mai mic în acest caz decât în zona foarte îngustă a strâmtorii”, a spus amiralul Montgomery.

Vizate sunt navele de toate naționalitățile care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene

Având la dispoziție forțe speciale, elicoptere și propriile ambarcațiuni rapide, marina americană dispune de toate resursele necesare pentru o astfel de operațiune.

Blocadele recente impuse Venezuelei și Cubei au demonstrat această capacitate. La începutul lunii ianuarie, capturarea petrolierului rus Marinera, în largul Atlanticului de Nord, a arătat că astfel de operațiuni pot fi desfășurate aproape oriunde.

Comandamentul Central al SUA (Centcom) a afirmat că această nouă blocadă „va fi aplicată în mod imparțial împotriva navelor de toate naționalitățile care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene”, dar că navele care utilizează porturi non-iraniene nu vor fi oprite.

Navele care transportă ajutoare umanitare, spune Centcom, vor avea permisiunea, dar „vor fi supuse inspecției”.

Va funcționa blocada?

Logica blocadei este clară. De la începutul războiului, Iranul a continuat să-și exporte propriile produse petrochimice prin Golful Persic, câștigând miliarde de dolari și împiedicând în același timp alte țări din Golf să-și exporte propriile hidrocarburi, scrie BBC.

O blocadă americană reușită ar putea opri acest flux, privând regimul iranian de veniturile de care are atâta nevoie și slăbind și mai mult economia Teheranului.

Dar Iranul, care a dat deja dovadă de o reziliență enormă în fața atacurilor din partea SUA și a Israelului, ar putea foarte bine să considere că poate face față încă unei furtuni.

Teheranul ar putea spera că orice nouă blocadă va crește probabil și mai mult prețurile globale ale petrolului.

Potrivit Reuters, blocada americană ar împiedica intrarea pe piețele mondiale a aproximativ două milioane de barili de petrol iranian pe zi, reducând și mai mult oferta globală.

Reuters scrie că trei petroliere au trecut prin strâmtoare, două dintre ele fiind nave aflate sub sancțiunile SUA, dar niciunul dintre vase nu se îndrepta spre un port iranian.

China reacționează

Înainte de război, cea mai mare parte a exporturilor de petrol iranian era destinată Chinei, cel mai mare importator mondial de țiței. În ciuda faptului că deține rezerve strategice uriașe, Beijingul nu-și poate permite o întrerupere prelungită a aprovizionării.

Luna trecută, Statele Unite au anunțat o derogare de la sancțiuni care a permis altor cumpărători, printre care și India, să importe petrol iranian.

India urma să primească săptămâna aceasta primul transport de petrol din Iran din ultimii șapte ani, conform datelor de monitorizare a navelor furnizate de LSEG și Kpler.

Înainte de război, aproximativ 20% din exporturile mondiale de petrol și gaze naturale erau transportate prin Strâmtoarea Ormuz, majoritatea încărcăturilor fiind destinate Asiei, cea mai mare regiune importatoare.

Având în vedere că se pare că China a jucat un rol în convingerea Iranului să participe la lungile discuții diplomatice de la Islamabad din weekendul trecut, Washingtonul speră probabil că ultima sa mișcare se va traduce într-o presiune suplimentară din partea Beijingului.

Ministerul de Externe al Chinei a declarat marți că blocada impusă de SUA asupra porturilor iraniene este „periculoasă și iresponsabilă”, avertizând că aceasta nu va face decât să agraveze tensiunile.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Guo Jiakun, a declarat că, în ciuda unui armistițiu temporar convenit de părțile implicate, Statele Unite au intensificat desfășurările militare și au impus o măsură care ar exacerba conflictul, ar submina fragila încetare a focului și ar pune și mai mult în pericol siguranța navigației prin strâmtoare.