România este ultima țară europeană la capitolul abandon școlar și are unul dintre cele mai slab finanțate sisteme de educație din lume, arată raportul Education at a Glance 2025 al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Documentul compară investițiile, dar și rezultatele elevilor din 38 de state membre, precum Franța, Germania, Spania, Italia, Polonia, Ungaria, Bulgaria sau Grecia, dar și din peste 10 state partenere – printre care SUA, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Australia.

• Raportul anual Education at a Glance al OCDE este considerat cea mai amplă radiografie comparativă a educației la nivel global. El arată nu doar cât investesc guvernele în școală, ci și ce rezultate obțin elevii și tinerii.
• Pentru România, ediția din 2025 confirmă o realitate dură: deși salariile profesorilor au crescut, lipsa investițiilor și a măsurilor de sprijin pentru copii și adolescenți face ca abandonul școlar să fie printre cele mai mari din lume.
• Raportul apare într-un moment în care educația din România trece printr-o perioadă de austeritate, după intrarea în vigoare a noilor măsuri ale Guvernului Bolojan. Măsurile recente – reducerea numărului de burse, comasarea școlilor mici, creșterea normei didactice pentru profesori – au generat proteste în sistem.

Raportul, publicat marți, arată că România cheltuiește cel mai puțin pe educație din Europa și înregistrează cele mai mari procente de copii și adolescenți în afara școlii.

„România cheltuiește 6.069 de dolari per elev/student, din școala primară până în învățământul postliceal și cel terțiar, ceea ce o plasează în coada listei de țări, care merge de la 2.000 de dolari la peste 27.000 de dolari” – se arată în nota OCDE pentru România.

Raportată la PIB, investiția în educație este de doar 2,5%, aproape la jumătate față de media OCDE (4,7%). Doar state din afara Europei, precum Peru, Mexic sau Africa de Sud, sunt sub România la acest capitol.

Copii și adolescenți în afara școlii

Proporția copiilor și adolescenților care nu merg la școală este alarmantă. „Proporția de 6-14 ani care nu sunt înscriși în educație este de 16% în România, comparativ cu media OCDE de 2%. Această pondere este mai mare la adolescenții de 15-19 ani: 32% în România, comparativ cu 16% în medie la nivel OCDE”, scrie în raportul „Education at a Glance” al OCDE.

La nivel european, doar Turcia are cifre similare, iar în rândul tuturor țărilor analizate de OCDE, România se situează mai slab decât aproape toate.

Ruperea de educație: tineri fără ocupație și care părăsesc școala

Nota de țară pentru România arată că țara se află pe ultimul loc în Europa la capacitatea de a-și păstra tinerii în sistemul de educație. Măsurile de austeritate care au afectat bursele și școlile mici au amplificat vulnerabilitățile.

Raportul notează că ponderea adulților tineri (25-34 de ani) cu cel mult studii gimnaziale a scăzut ușor în ultimii 5 ani, de la 26% în 2019 la 24% în 2024. Totuși, România rămâne pe ultimul loc în Europa, la egalitate cu Spania, cu un procent aproape dublu față de media OCDE (13%) și de peste două ori mai mare decât media UE (11%).

În paralel, mulți dintre tinerii care părăsesc școala nu reușesc să intre nici pe piața muncii. „Proporția tinerilor de 18-24 de ani care nu sunt nici angajați, nici în educație sau formare (NEET) în România este de 22%, comparativ cu media OCDE de 14%”.

România are, astfel, cel mai ridicat procent din Europa la această categorie, semnalând un risc major de excluziune socială pentru generația tânără.

Puțini adulți cu studii superioare

Dacă în universități rata de absolvire este peste media OCDE (62% finalizează studiile în 3 ani, față de media de 43%), numărul total al adulților cu diplomă rămâne foarte mic. „În medie, la nivel OCDE, 42% dintre adulții de 25-64 de ani au o calificare terțiară, comparativ cu doar 19% în România”.

România este ultima țară din Europa la acest capitol, fiind la nivel similar cu China și peste doar câteva state din afara continentului, precum Africa de Sud sau India.

Mai puțin timp la școală și vacanțe mai lungi

Un alt factor care influențează calitatea educației este timpul petrecut în clasă. „Elevii din România primesc puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în primar și gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media OCDE”. În plus, vacanțele sunt printre cele mai lungi: 16,6 săptămâni pe an, față de 13,5 săptămâni media OCDE.

Profesorii, salarii peste medie

Raportul arată că România se remarcă prin salariile relative ale cadrelor didactice, crescute după greva din 2023. „Învățătorii câștigă cu 14% mai mult decât media angajaților cu studii superioare, pe când, în medie la nivel OCDE, ei câștigă cu 19% mai puțin”.

OCDE avertizează însă că majorarea salariilor profesorilor „poate fi o provocare financiară, cheltuielile cu personalul reprezentând cea mai mare parte a cheltuielilor cu educația”.

Reacția Ministerului Educației

Documentul apare într-un moment în care educația din România este afectată de măsurile de austeritate introduse prin noua lege a educației, promovate de guvernul Bolojan: mai puține burse, comasări de școli, norme mai mari pentru profesori.

La conferința de lansare a raportului OCDE, organizată marți, 9 septembrie, secretarul de stat Sorin Ion a respins legătura dintre măsurile de criză fiscală și creșterea abandonului școlar.

„Nu vedem o legătură între măsurile de criză fiscală și bugetară în ceea ce privește abandonul școlar”, a declarat acesta, conform Edupedu.

Întrebat de Edupedu.ro care este analiza de impact a Ministerului asupra efectelor Legii 141/2025 („legea Bolojan”) în privința pierderilor masive din sistem, în condițiile în care raportul OCDE arată că 16% dintre copiii de 6-14 ani și 32% dintre adolescenții de 15-19 ani nu erau înscriși la școală în 2023, oficialul nu a prezentat cifre și nici estimări concrete.

El a precizat însă că măsurile din lege „vizează cadre didactice, personal de conducere și modul de organizare al școlilor și nu în mod direct elevii”. În sprijinul afirmațiilor sale, Sorin Ion a menționat menținerea burselor sociale „aproape în aceeași formă cu cea inițială”, bursele pentru elevii din învățământul profesional și „bursele de merit în noua formă”.

„Am păstrat măsurile de reintegrare pentru mamele minore și, evident, și programul «Masă sănătoasă», cel care a contribuit, din punctul nostru de vedere, semnificativ la reducerea abandonului școlar. Așadar, măsuri de sprijin pentru copii există în continuare. Nu vedem o legătură între măsurile de criză fiscală și bugetară și abandonul școlar”, a spus secretarul de stat.