Cine a câștigat cel mai mult din scumpirea energiei / „Aici sunt banii dumneavoastră”
Statul român a încasat 80 de miliarde de lei în perioada 2022-2024 din scumpirea energiei și continuă să câștige din TVA, dividende și taxele plătite de sectorul energetic, potrivit datelor Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER). Odată cu majorarea TVA de la mijlocul acestui an, românii plătesc în plus 47 lei pe MWh, adică 4,7 lei pentru o factură medie de 100 kWh. Și producătorii de energie au avut de câștigat în urma scumpirii energiei.
Potrivit calculelor AFEER, bugetul de stat a câștigat 80 de miliarde de lei în perioada 2022-2024, astfel:
– În anul 2022: total 46,3 miliarde lei
- 11,4 miliarde lei – diferența TVA aplicat la o bază mai mare de calcul
- 8,6 miliarde lei – dividende
- 26,3 miliarde lei – supraimpozitare producție/trading și contribuție solidaritate
– În anul 2023: total estimat 21,3 miliarde lei
- 7,4 miliarde lei – diferența TVA aplicat la o bază mai mare de calcul
- 6,4 miliarde lei – din dividende
- 7,4 miliarde lei – din supraimpozitare producție/trading și contribuție solidaritate
– În anul 2024: total estimat 12,1 miliarde lei
- 3,7 miliarde lei – diferența TVA aplicat la o bază mai mare de calcul
- 6,3 miliarde lei – dividende
- 2,2 miliarde lei – supraimpozitare producție/trading
Acestea reprezintă câștigul statului român în urma schemei de plafonare-compensare, „cu tot baubau-ul cu criza energetică, cu ajutor pentru consumatori și așa mai departe”, a afirmat Laurențiu Urluescu, președintele AFEER, în cadrul conferinței „Energia în priză”, organizată de ziarul Bursa.
Totodată, afacerile și profiturile producătorilor de energie au crescut în această perioadă, a adăugat el.
„Începând cu anul 2021, anul crizei energetice, au crescut profiturile producătorilor. Nu voi da nume de producători, este vorba de producători de toate tipurile, dar datele sunt publice pe internet. Aici sunt banii dumneavostră”.

Reprezentantul furnizorilor a mai spus că, dintr-un preț final de 1,3 lei/kWh, 45% reprezintă costul propriu-zis al energiei, iar restul de 55% reprezintă tarife reglementate (de transport, distribuție, tarif de sistem, contribuție certificate verzi, contribuție cogenerare), acciza și TVA.
Statul român are restanțe de 8 miliarde de lei către furnizorii de energie
El a arătat că statul încă are restanțe de 8 miliarde de lei către furnizorii de energie, în contul schemei de plafonare-compensare. În plus, din cauza legislației neclare, au rămas în vigoare unele obligații costisitoare care încarcă și mai mult factura, precum unele raportări periodice inutile.
„Ultima lună decontată aproape complet este ianuarie 2024, ceea ce înseamnă că avem 20 de luni de întârziere”.
Potrivit datelor ANRE, până în octombrie 2024, instituția avizase pentru plată suma de 30 de miliarde de lei către furnizori, în contul schemei de plafonare-compensare, începând cu noiembrie 2021.
Schema de plafonare-compensare care s-a aplicat în perioada noiembrie 2021 – iunie 2025 a prevăzut plafonarea facturilor plătite de consumatori, diferența sumei urmând să fie acoperită din bugetul de stat.
Creșterea TVA a majorat facturile cu 4,7 bani pe kWh
La rândul său, Viorel Tudose, directorul general al furnizorului Getica 95, a arătat că majorarea TVA a avut un impact în factură de 47 de lei pe MWh, ceea ce ar însemna 4,7 lei pentru o factură medie de 100 kWh (4,7 bani pe kWh).
„Am văzut politicieni care foloseau sintagma „hoții de furnizori”. Păi măi fraților, știți cât a fost impactul pentru luna iulie al măririi TVA-ului per MWh? A calculat cineva? Concomitent cu mărirea contribuției de cogenerare și majorarea la distribuție, cu mărirea accizei? Efectul per MWh, vorbesc în contorul Getica 95, a fost de 47 de lei.
Și atunci unde sunt hoții de furnizori? Cine a mărit prețul? Cine a fost beneficiarul real al plafonării? E foarte ușor să arunci cu vorbe, să anunți controale”, a spus Tudose, prezent la același eveniment.
El a arătat că se gândește să renunțe la banii pe care îi mai are de încasat de la stat de la plafonare, „pentru că aloc resurse umane, 3-4 oameni, să dau aceleași facturi și aceleași contracte de 10-12 ori și să mi se ceară mereu altceva”.