Cum a ajuns CCR să discute despre declarațiile de avere. Sesizarea a fost făcută acum șase ani, de o consilieră la Avocatul Poporului. „Scopul legii ar deveni iluzoriu”, au avertizat instanțele de judecată

O consilieră din cadrul Avocatului Poporului a ridicat excepția privind declarațiile de avere, după ce, în 2018, a fost sancționată de ANI că nu a trecut și veniturile soțului ei. Ea a dat în judecată instituția, cerând anularea amenzii de 50 de lei, deoarece „nu are dreptul şi nu poate avea cunoştinţă de salariul soţului, care este confidenţial”, potrivit hotărârii instanței. În 2019, Tribunalul București a acceptat sesizarea CCR, iar joi, 29 mai 2025, CCR a decis că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturile soților.

Consiliera a invocat că soțul lucra în cadrul unei bănci care a impus angajaților clauze de confidențialitate, iar dacă i-ar fi făcut public salariul, risca să fie sancționat disciplinar.

Judecătoria Sectorului 3, acolo unde s-a judecat procesul pe fond, a respins plângerea, instanța arătând că, de fapt, „confidenţialitatea nu poate fi opusă decât dacă dezvăluirea nivelului salarial s-ar face în afara cadrului legal”.

„Dacă subiectele cărora legea li se adresează ar putea să se apere în acest sens, scopul legii ar deveni iluzoriu, deoarece „averile” ar putea fi „ascunse” fără niciun fel de problemă, tocmai ce legea vrea să împiedice. Nu facem vreo aluzie cu privire la petentă sau soţul acesteia. Totodată, legea în cauză, ca act normativ cu caracter general, nu este aplicabilă doar petentei, ca persoană ce se încadrează în disp. art. 1 pct. 31, ci implicit şi soţului acesteia, indiferent de calitatea sa, iar dezvăluirea veniturilor este obligatorie, în temeiul legii, atâta timp cât norma impune aceasta, pentru atingerea scopului”, a motivat judecătorul.

Instanța sublinia în motivare că, odată căsătoriți, soții „şi-a asumat inclusiv obligaţiile legale privitoare la comunicarea veniturilor, iar cel care trebuie să depună declaraţia răspunde în cazul în care nu o face, nu doar pe plan moral, „Împreună la bine şi la greu”, ci şi juridic”.

Sesizarea CCR

Consiliera a contestat decizia instanței, dosarul mutându-se la Tribunalul București.  Pe lângă solicitarea privind anularea amenzii, aceasta a ridicat și excepțiile de neconstituționalitate în cazul Legii 1/2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate.

A criticat Legea 176/2010, pe motiv că încalcă prevederile e constituţionale care ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.

„Declaraţiile date pe proprie răspundere sunt acte personale, iar din art. 26 din Constituţia României rezultă că membrii unei familii sunt liberi să îşi stabilească propria conduită potrivit propriilor convingeri cât timp nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri. Aşadar, textul legal criticat, prin instituirea obligaţiei de a indica veniturile soţului, este neconstituţional, sugerând o conduită obligatorie pe care ar trebui să o aibă membrii familiei. Apelanta a mai indicat şi Decizia CCR nr. 615/2006 în care s-a stabilit că salariul concret al unei persoane nu reprezintă interes public, ci intră în sfera interesului privat al persoanei”, a invocat consiliera Avocatului Poporului în instanță.

În 2019, Tribunalul București a admis sesizarea CCR

Pe 27 februarie 2019, Tribunalul București a respins plângerea, însă a admis cererea privind sesizarea Curții Constituționale. 

”Textele de lege criticate (art. 3 alin. 2 din Legea nr. 176/2010 şi art. 12 alin. 6 din Legea nr. 176/2010) au legătură cu soluţionarea cererii deduse judecaţii întrucât apelantei i s-a imputat nesocotirea art. 3 alin. 2 din Legea nr. 176/2010 la întocmirea declaraţiei de avere. Dispoziţiile art. 12 alin. 6 din Legea nr. 176/2010 vizează publicarea declaraţilor de avere pe pagina de internet a intimatei şi modalitatea de anonimizare a parte din date, astfel că nu se poate aprecia că nu ar avea legătură cu cauza şi este de competenţa Curţii Constituţionale a se pronunţa dacă analiza constituţionalităţii art. 12 alin. 6 din Legea nr. 176/2010 produce sau nu un efect într-adevăr util cauzei de faţă. Totodată actul normativ în care dispoziţiile criticate sunt cuprinse este în vigoare, iar Curtea Constituţională nu a constatat anterior neconstituţionalitatea acestora. În consecinţă, instanţa va sesiza Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziții legale, neconstituţionalitate invocată în raport de art. art. 26 şi art. 44 din Constituţia României”, se arată în Hotărârea Tribunalului București.